Textele antice si marturiile epigrafice cu privire la BUREBISTA sint putine si nici macar toate nu sint in deplin acord cu numele sau. Ele n-i l-au transmis ortografiat in diferite variante. Astfel in textul lui Strabon, il gasim mentionat de 4 ori. Cel mai des folosit este BUREBISTAS In unele manuscrise intinim insa Burebistas apoi Boirebistas si chiar Beirebistas. In inscriptia dedicata de dionysopolitani lui Acornion numele figureaza in doua feluri: in rindul 22 in grafia Burebista si in rindul 33 apare sub forma Burabeista. Forma Burebeistas se intilneste si pe o epigrafa, pastrata partial, descoperita la Mesembria (Nesebar-Bulgaria) ridicata in onoarea unor comandanti locali care s-au distins"conducind oastea in razboiul impotriva lui Burebeistas"-
Trecind la autori antici de limba latina numele regelui dac apare la : Iordanes (Getica 11,67)sub forma Buruista (Dehinc regnante gothis Buruista), la Trogus Pompeius (Historiae Philippicae in prologul cartii XXXII intocmita de Iustinus) se spune de o incrementa Dacorum per Rubobostem regem pe care unii autori moderni afirma ca ar fi o transcriere gresita a numelui BUREBISTA. Ultimele cercetari insa arata ca cresterea puterii dacilor a avut loc cu mai mult de un secol inainte de BUERBISTA ca o contra pondere la slabirea puterii celtilor, si deci este vorba de doua personalitati diferite.
Ca orisicare geto-dac BUREBISTA avea un singur nume , obicei vechi aryan, si ca atare este specific traco-dac si face parte din grupa acelor antroponime ce nu se intilnesc la alte neamuri. Aceste nume sint alcatuite din sufixe si elemente lexicale, curente in vorbirea uzuala, apartinind fazei in care au luat nastere numele proprii. Astfel de nume, compuse din doua teme sint numite de lingvisti nume compuse, pline (zweistammige Vollnamen).
Primul dintre elementele numelui Burebista, Bur-Bure-Buris-se intilneste si la alte antroponime sau toponime tracice: Bur-re-nus; Bur-ena; Bour-keistos; Bur-gaena; Bour-feitos; Bor-brefa; Piro-Bori-Dava. Cea dea a doua parte, finala, isi gaseste numeroase analogii: numele proprii din lumea traco-geto-daca sint numeroase: Zaeri-vista; Aulu-beista si altele cit si in numele compus Tara-bostes sau Costo-bostes. Radacina cuvintului poate proveni din sanscritul -bhuri-h- care inseamna bogat, puternic, mult, iar a doua parte are radacini in bho-s-k care inseamna "stralucit""nobil" sau"prea cunoscut"!
Majoritatea cercetatorilor sint insa de caord ca numele BUREBISTA ar insemna: "stralucit, nobil binecunoscut, primul intre barbati, puternic" Faptul ca numele marelui rege apare in atitea ipostaze unele pe acelasi monument sugereaza ca acest nume are in componenta vocale tracice care nu aveau corespondent in limba greaca sau latina ori are sunete ca "a"sau"i"pe care evident autorii antici sau lapicizii sculptori in piatra, incercau in zadar sa le redea in alfabetul latin sau grecesc, dar care sunete se regasesc in limba romina
Cele doua mari realizari ale luu BUREBISTA ,pe linga alte multe alte infaptuiri, sint realizarea primul stat al dacilor in acceptiunea moderna a civintului si unificarea triburilor geto-dace in cadrul acestui stat. Acest stat va supravietui creatorului sau si numai timpul scurt pe care l-a avut pentru a se intari a facut ca Roma sa cucereasca Dacia si nu invers.
BUREBISTA a fost singurul om capabil ca intr-un timp relativ scurt sa uneasca toate semintiile certarete ale traco-daco-getilor, sa supuna pe toti vecinii si dusmanii Daciei, sa stapineasca toate orasele de pe tarmul Pontului Euxin. Dacii sub domnia de 40 de ani a regelui, fiind neinvinsi in toatre bataliile, realizind ceea ce lui Herodot ii parea imposibil dar confirmindu-l pe acesta. Uniti dacii ar fi putut stapinii lumea!
Tot el este cel ce a pus sa se cladeasca in piatra formidabilul sistem de cetati din Muntii Orastiei, a ridicat temple in care preotii daci au timp si se si dedica cercetarilor astronomice, de botanica farmaceutica si medicina, si tot sub indelungata lui domnie numarul davelor creste vertiginos.
Unirea tuturor geto-dacilor a transformat neamul getic intr-o mare putere europeana, facind din BUREBISTA "cel dintii si cel mai mare rege dintre cei ce au domnit cindva pesteTracia", stapin a ambelor maluri ale Dunarii pe aproape intreg cursul acesteia. Marea forta pe care neamul getic a pus-o in slujba regelui, i-a permis acestuia sa porneasca lupta impotriva celtilor si sa-i alunge din Dacia, ajungind astfel vecin cu neamurile germanice de sub conducerea suebului Ariovist. Victorios in luptele cu Boii si Tauriscii, apoi supunind pe celtii scordisci, va face incursiuni in teritoriile romane din Balcani, va supune pe Bastarni si va cuceri orasele-state grecesti de pe malul marii.Stapin pe un imens teritoriu, dispunind de forte uriase, militare si economice, Burebista isi putea permite sa se amestece in politica Romei. Numai norocul a facut ca armata lui Cezar sa nu ajunga sa dea piept cu ostile dace, otelite prin disciplina si fanatism religios. Alta ar fi fost soarta viitorului stapin al Romei.
Amenintarea uriasei puteri de la nord de Dunare a continuat sa obsedeze Roma si dupa moartea lui Burebista. Lucanus, contemporan cu Nero, in opera sa intitulata "Pharsalia", in care a descris razboiul dintre Caesar si Pompei pune in gura lui Cato urmatoarele "feriti-ne, zei ceresti, ca, printr-un dezastru care i-ar pune in miscare pe geti si pe daci, Roma sa cada, iar eu sa mai ramin teafar"!
BUREBISTA si geto-dacii vor ramine in istoriografia erudita a evului mediu occidental fiind revendicati ca stramosi de diferite popoare: gotii, danezii, spaniolii. In "Cronica Generala " regele Alfonso el Sabio povesteste cu entuziasm si admiratie despre ZAMOLXE, BUREBISTA si DECENEU. Faptele marelui rege si intreaga istorie a dacilor au constituit motive de mindrie pentru atitia care s-ar fi vrut urmasii lor!.
Documentele vremii nu spun nimic despre acest lucru sau cele care spun s-au pierdut, in schimb in cele ramase se fac aprecieri admirative despre faptele si izbinzile sale si ale neamului sau, ceea ce obliga sa credem ca BUREBISTA avea neobisnuite virtuti ostasesti .politice si diplomatice.
Documentele vremii nu spun nimic despre acest lucru sau cele care spun s-au pierdut, in schimb in cele ramase se fac aprecieri admirative despre faptele si izbinzile sale si ale neamului sau, ceea ce obliga sa credem ca BUREBISTA avea neobisnuite virtuti ostasesti .politice si diplomatice.
Strabon. contemporan cu marele rege dac, spune:" Burebista, barbat get, luind conducerea neamului sau, prin abstinenta si ascultare de porunci ,a ridicat pe oamenii acestia,asa incit ,in numai citiva ani,a intemeiat o mare imparatie si a supus getilor pe aproape toti vecinii; ba a ajuns sa fie temut chiar si de romani pentru ca trecea Istrul fara frica, pradind Tracia pina in Macedonia si Iliria, iar pe celtii cei ce se amestecasera cu tracii si iliriii- a pustiit cu totul, iar pe boii de sub conducerea lui Cristasiro, precum si pe taurisci i-a nimicit cu desavirsire"
Burebista a fost un rege pe masura cerintelor si virtutilor neamului sau, geto-dacii, care reprezinta ramura nordica a marelui popor trac, care l-a rindul sau are radacini adinci in spatiul carapato-danubiano-pontic. Despre traci Herodot spune: "Neamul tracilor este cel mai numeros din lume dupa cel al inzilor. Daca ar avea un singur cirmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei ,el ar fi de nebiruit si cu mult mai puternic decit toate neamurile. Dar acest lucru este cu neputinta si niciodata nu se va infaptui. De aceea sint acestia slabi"
Statul dac sub BUREBISTA a fost rezultatul dezvoltarii vietii materiale si spirituale, prelucrarea fierului, roata olarului, olaritul in sine, agricultura practicata intens si organizat desi cunoscute din vechime acum au luat o deosebita amploare. Ca dovada a acestor dezvoltari este si sporirea populatiei, cind pe linga cresterea numarului de localitati se pot observa si infiintarea unor asezari de tip protourban-centre militare, religioase,politice pe care dacii le numeau in limba lor DAVA.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu