Constatăm deci că izvoarele plasează Tracia, deci şi pe traci, într-o zonă care nu depăşeste spre nord linia Dunării. În ciuda izvoarelor antice care-i plasează şi pe geţi adeseori la sud de Dunăre, azi se vorbeşte frecvent în literatura de specialitate despre Tracia ca mergând spre nord până în Carpaţii nordici. Tucidide, în sec. 5, spre exemplu, spune că dai de geţi imediat ce treci Munţii Haemus şi că ei se învecinează cu sciţii, fără a preciza graniţa dintre ei. Este foarte probabil că, în timp geţii, să se fi extins spre nord, peste Dunăre căci izvoarele mai târzii, Strabon de exemplu, care a trăit în sec. I a. Chr.-I p.Chr. ne spune că ei locuiesc de o parte şi de alta a Dunării, amestecaţi cu tirageţii şi cu bastarnii.
Tot Strabon precizează ca dacii şi geţii vorbesc aceeaşi limbă şi-i localizează în spaţiu pe unii şi pe ceilalţi. El precizează că dacii populează partea superioară a Dunării care se numeşte Danubius, cea situată în apropierea germanilor, iar geţii locuiesc pe Istru, adică cursul inferior al Dunării şi zona dinspre Pont. El explică într-un fel şi de ce geţii sunt mai des pomenţi de autorii antici: sunt mai bine cunoscuţi pentru că adesea trec la sud de Istru, unde trăiesc amestecaţi cu tracii şi misii. In concluzie, cel puţin în perioada timpurie, tracii (inclusiv geţii despre care Herodot spune clar că sunt traci) sunt localizaţi pe teritoriul actual al Bulgariei, nordul Greciei şi în Dobrogea, râurile de-a lungul cărora vieţuiesc fiind Strymon (Struma), Axios (Vardar), Oiscos (Isker), Hebros (Mariţa), Nestos (Mesta). Tracia are ca vecini pe illyri spre vest, pe cimerieni si apoi pe sciţi spre NE şi pe greci spre S.
Neamurile trace menţionate de izvoarele scrise sunt foarte numeroase, peste 100, dar despre multe dintre ele nu ştim mai nimic, ele fiind uneori doar localizate în spaţiu. Herodot spune că tracii erau cei mai numeroşi după inzi. Izvoarele devin mai explicite de abia după 480 i.e.n. când se pun bazele unui stat trac incipient, regatul odrisilor.
În nordul actualei Bulgarii, mai precis între Munţii Haemus şi Dunăre sunt pomenite următoarele neamuri tracice:
1. Tribalii-localizaţi între Morava şi Isker, doi afluenţi sudici ai Dunării. Acest neam a rămas în amitirea scriitorilor antici datorită faptului că au refuzat autoritatea regelui odrisilor Sitalkes care a pornit război împotriva lor în 424 a. Chr., iar ulterior, în 339, au avut obrăznicia de-a pretinde regelui Macedoniei, Filip II, o parte din prada luată de la sciţi cu ocazia expediţiei împotriva lui Atheas. Impotriva acelorasi tribali, Alexandru Macedon va face o expeditie in 335 a. Chr.
2. Tot între Dunăre şi Haemus, la dreapta tribalilor, sunt atestaţi moesii sau misii. Unii dintre ei ar fi ajuns în împrejurări rămase neprecizate chiar în Asia Mică şi ar fi fost aliaţi ai troienilor în războiul cu aheii. Din aceasta vreme se cunoaste si un rege al misilor, Telefos. In general, izvoarele ni prezintă ca trăind amestecaţi cu geţii şi tribalii. De la Florus a rămas o anecdotă despre ei care ni înfăţişează ca pe cei mai barbari dintre barbari. El ne spune că înainte de da o luptă cu romanii guvernatorului Macedoniei, Marcus Licinius Crassus, în 29-28 i.e.n. au adus jertfă zeului lor un cal şi au promis că vor mânca măruntaiele romanilor învinşi. Strabon ii înfăţişează ca buni războinici şi spune ca unii dintre ei, numiţi theosebi sau kapnobaţi, ar fi lacto-vegetarieni şi ar refuza să aibă legături cu femeile. Este posil să fie vorba de o sectă de anahoreţi.
3. Trizii (terizii) şi crobyzii sunt plasaţi între Jantra şi litoralul pontic, în sudul Dobrogei. Si unii şi alţii sunt atestaţi de Istoriile lui Herodot care spune despre ei că împărtăşesc credinţa în Zalmoxis şi în nemurire, motiv pentru care benchetuiesc la înmormântări. Este cunoscut şi un rege al crobyzilor din sec. 3 a. Chr., Isanthes, despre care se stie ca a fost frumos, bogat si desfranat.
In zona Macedoniei de azi, şi zona centrală şi sudică a Bulgariei, între Munţii Haemus şi Rodopi, pe malurile Axiosului, Strymonului, Nestosului şi Marţei sunt localizaţi:
4. Peonii-situaţi între izvoarele Moravei şi Vardarului, azi în Macedonia. Iliada îi aminteşte printre aliaţii troienilor. Herodot arată că femeile lor aduc adesea jertfe zeiţei Artemis. Unii scriitori antici spun că peonii ar illyri.
5. Dentheleţii- au ocupat cursul superior şi mijlociu al Strymonului. Avem puţine informaţii despre ei. Cassius Dio consemnează că în sec I i.e.n. atacă împreună cu vecinii lor, scordiscii şi jefuiesc provincia Macedonia.
6. Serdii locuiau la izvoarele Iskerului, în jurul actualului oraş Sofia, care în antichitate se numea Serdica. Informaţiile despre ei sunt destul de târzii, Cassius Dio spunând ca au fost cu greu supuşi de romani.
6. Satrii şi besii au locuit de-o parte şi de alta a Nestosului. Besii erau un subneam al satrilor. Herodot spune că satrii ar fi avut un oracol al lui Dionysos. Oracolele erau rostite , întocmai ca la Delphi , de o preotesă şi erau interpretate de besii. Strabon spune despre besii că erau denumiţi tâlhari, că locuiesc în colibe şi duc o viaţă oropsită. Având în vedere că locuiesc într-o zonă cu multe resurse metalifere, se pare că aveau ca ocupaţie de căpătâi metalurgia. Acesta este probabil şi motivul pentru care, după ce au fost înfrânţi de tatăl lui Augustus, au fost colonizaţi în sec. 1 a. Chr. în Dobrogea, unde le este semnalată prezenţa de către Ovidiu.
7. Trausii erau situaţi între Nestos şi Hebros. Herodot spune despre ei ca au obiceiul de a plânge la naşterea unui copil şi dea a se bucura şi glumi la înmormântări, pentru că moartea îl scapă pe om de nenorociri.
8. Odrisii locuiau pe Valea Hebrosului. Au fost cei mai bine cunoscuţi dintre traci căci au reuşit să-şi întemeieze un intins regat care, în sec. 5-4 i.e.n. a constituit un factor de putere în Pen. Balcanică
In nordul actualei Grecii şi în partea europeană a Turciei sunt amintite următoarele neamuri tracice:
9. Migdonii, plasati între gurile de vărsare ale Axiosului şi Strymonului
10. Odomanţii, locuiau între gurile de vărsare ale Strymonului şi Nestosului. Sunt pomeniţi de Aristofan în comedia Acarnienii ca practicând circumcizia.
11. Ciconii, populau coastele Marii Egee , între gura Nestosului şi cea a Hebrosului
12. Apsintii, locuiau malul Propontidei (Marea Marmara) care corespunde parţii europene a Turciei de azi. Aveau un zeu, Pleistoros, poate al războiului, căruia îi aduceau jertfe umane
13. Sintii, locuiau în Insula Lemnos
Unii traci, potrivit izvoarelor, ar fi ajuns să se stabilească în Asia Mică, pe coastele de NV. Sunt pomeniţi a se fi asezat aici misii, apoi phrygii sau brygii (Strabon). In sec. 7, spune Herodot, se instalează, în locul phrygilor, bithynii care initaial au locuit pe valea Strymonului şi care se numeau strimoni.
Gh. Stefan (coord.), Izvoare privind istoria României, vol. I, Bucuresti, 1964
Hristo Danov- Tracia antică, Bucureşti, 1976.
Istoria romanilor (tratat Academia Romana), vol. I, Bucuresti, 2001
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu