Bistonii
Bistonii au fost cunoscuti ca o populatie tracica de la marea Egee , din zona orasului antic Abdera. Neamul biston s-a pierdut treptat in masa de triburi sud-tracice.
Ovidiu in Scrisori din Pont foloseste cuvintele "biston", "bistonian", poetul avind in vedere neamurile getice.
Silius Italicus (25-101 e.n) spune despre bistoni ca aveau săbii încovoiate
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
TRACII
Tracii sunt cei mai vechi locuitori din spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic
Zamolxe's Blog
Am creat acest blog in speranta ca voi reusi sa va readuc interesul pentru istoria romanilor.
Cine suntem? De unde venim? Care sunt stramosii nostri?
Acestea sunt intrebari pe care ar trebui sa si le puna fiecare , incercand sa afle cat mai mult.
Textele de pe acest blog nu sunt scrise de mine pentru ca nu sunt istoric, sunt doar pasionat de istorie. O sa mentionez de fiecare data sursa acestor articole de pe blog.
Cine suntem? De unde venim? Care sunt stramosii nostri?
Acestea sunt intrebari pe care ar trebui sa si le puna fiecare , incercand sa afle cat mai mult.
Textele de pe acest blog nu sunt scrise de mine pentru ca nu sunt istoric, sunt doar pasionat de istorie. O sa mentionez de fiecare data sursa acestor articole de pe blog.
vineri, 5 noiembrie 2010
Burii
Burii
Trib dacic situat in zona Vîlcei si Argesului avind drept centru cetatea Buridava (azi Ocnita, jud. Valcea). La Ptolemeu (Geographia, III, 8, 3) apar sub denumirea de burridavensi.
Stăpâneau imensele mine de sare de la Ocnele Mari şi căile de acces spre Dacia transilvană, ceea ce le conferea o imensă putere militară, alături de o mare responsabilitate.
Dicţionar de istorie veche a României (Paleolitic-sec. X), coord. D. M. Pippidi, Editura Ştiinţificǎ şi Enciclopedicǎ, Bucureşti, 1976, p. 117.
Dumitru Berciu, Burii daci si stravechea lor cultura, in Magazin Istoric, 83, 1974.
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Trib dacic situat in zona Vîlcei si Argesului avind drept centru cetatea Buridava (azi Ocnita, jud. Valcea). La Ptolemeu (Geographia, III, 8, 3) apar sub denumirea de burridavensi.
Stăpâneau imensele mine de sare de la Ocnele Mari şi căile de acces spre Dacia transilvană, ceea ce le conferea o imensă putere militară, alături de o mare responsabilitate.
Dicţionar de istorie veche a României (Paleolitic-sec. X), coord. D. M. Pippidi, Editura Ştiinţificǎ şi Enciclopedicǎ, Bucureşti, 1976, p. 117.
Dumitru Berciu, Burii daci si stravechea lor cultura, in Magazin Istoric, 83, 1974.
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Biefii
Biefii
Trib dacic mentionat de Ptolemeu in vestul Daciei (Geografia, III, 8, 3). Numele este probabil corupt din biesi.Vasile Parvan situa acest trib in afara Transilvaniei si Olteniei, situarea lui in nord-estul Banatului fiind cea mai apropiata de realitate.
Al. Barnea, Bistonii, in Magazin istoric, anul X, nr. 4 (109), apr. 1976, p.16.
Vasile Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, ediţie îngrijită de Radu Florescu, Bucureşti, 1982
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Trib dacic mentionat de Ptolemeu in vestul Daciei (Geografia, III, 8, 3). Numele este probabil corupt din biesi.Vasile Parvan situa acest trib in afara Transilvaniei si Olteniei, situarea lui in nord-estul Banatului fiind cea mai apropiata de realitate.
Al. Barnea, Bistonii, in Magazin istoric, anul X, nr. 4 (109), apr. 1976, p.16.
Vasile Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, ediţie îngrijită de Radu Florescu, Bucureşti, 1982
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Briantii
Briantii
Populatie tracica mentionata de Herodot (VII, 108) ca locuind pe coasta tracica a marii Egee, în fata insulei Samotrace. Tot aici mai locuiau si ciconii, o alta populatie tracica. Briantii continua sa fie mentionati si de alte izvoare antice din secolele urmatoare. Ne limitam sa amintim pe Titus Livius (XXXVIII, 41, 8) si pe Plinius (Naturalis historia, IV, 41), la care apar sub denumirea de priantae.
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Populatie tracica mentionata de Herodot (VII, 108) ca locuind pe coasta tracica a marii Egee, în fata insulei Samotrace. Tot aici mai locuiau si ciconii, o alta populatie tracica. Briantii continua sa fie mentionati si de alte izvoare antice din secolele urmatoare. Ne limitam sa amintim pe Titus Livius (XXXVIII, 41, 8) si pe Plinius (Naturalis historia, IV, 41), la care apar sub denumirea de priantae.
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Bisalţii
Bisalţii
Neam care a dat numele tinutului Bisaltia (dupa Herodot), aflat pe ambele maluri ale fluviului Strymon (azi Struma, în Bulgaria si Grecia). Bine plasati în apropierea celebrelor mine din Pangeu, bisaltii au emis, între circa 500-480 î.e.n., octodrahme de argint de 28-29 g, având reprezentat pe avers un calaret în picioare lânga calul sau, tinând în mâna doua lancii lungi, iar pe revers un patrat adâncit, împartit în patru sectoare. Pe aversul unor exemplare era gravata, în litere grecesti, legenda BIS ALTIKON. Asemenea monede au fost gasite, alaturi de altele, în mai multe tezaure importante ca cele descoperite la Stip, în sudul Iugoslaviei, pe coasta Asiei Mici (Iordan lânga Bostra si Massayaf, în nordul Feniciei), în apropiere de Ecbatana (Hamadan, în Iran), sau în Egipt. În vremea celui de-al doilea razboi medic (sec. V î.e.n.) bisaltii au avut o atitudine favorabila fata de greci si ostila fata de persani. Stim aceasta de la Herodot, care ne povesteste o cumplita întâmplare : "În acelasi tinut, regele trac care domnea peste bisalti si crestoni savârsi un lucru neobisnuit de crud. Cum el însusi facuse cunoscut lui Xerxes ca nu se învoia sa-i fie rob si pribegi pe înaltimile muntilor Rodopi, asisderea nu îngadui nici copiilor sai sa porneasca cu razboi împotriva Elladei. Acestia însa, fie din îndaratnicie, fie din dorinta fierbinte de a vedea razboiul, îi însotisera pe persi. Când se întoarsera acasa, tuturor celor sase care scapasera vii si nevatamati, tatal lor le scoase ochii pentru vina ce-au avut-o. "
Dupa cum ne spune Tucidide, bisaltii si triburile tracice învecinate locuiau în cetati mici, iar daca este sa-i dam crezare lui Herodot, macar pentru perioada veche, nu agricultura ar fi fost ocupatia lor de predilectie, ci, asa cum par sa confirme si câteva versuri din Vergiliu (Georgicele), mai degraba cresterea vitelor. Ceva mai târziu însa, tinutul locuit de ei apare la Titus Livius ca bogat în cereale si metale.
În vremea regilor macedoneni Alexandru I (495-454/51 î.e.n.) si Perdiccas (451 ?-414 î.e.n.), se presupune ca bisaltii ar fi facut parte din regatul Macedoniei. Marile interese care se încrucisau si se ciocneau în zona bogatelor mine din muntii Pangeu, râvnite de thasieni si de atenieni au facut ca dominatia politica macedoneana în regiunea de la gurile Fluviului Strymon sa fie adesea amenintata, suveranii macedoneni Filip II (359-336 î.e.n.) si Alexandru cel Mare (336-323 î.e.n.) având de luptat cu triburile de aici. De la Titus Livius, aflam ca, dupa victoria romana de la Pydna (168 î.e.n.) Bisaltia întreaga locuita de bisalti, barbati foarte curajosi, a intrat în alcatuirea primei regiuni a Macedoniei « libere ».
Ghe. Poenaru Bordea, Astii, in Magazin istoric, Anul X, nr. 11 (116), nov., 1976, p. 40.
I. C. Dragan, Noi, tracii. Istoria noastră multimilenară, vol. I, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1976
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Neam care a dat numele tinutului Bisaltia (dupa Herodot), aflat pe ambele maluri ale fluviului Strymon (azi Struma, în Bulgaria si Grecia). Bine plasati în apropierea celebrelor mine din Pangeu, bisaltii au emis, între circa 500-480 î.e.n., octodrahme de argint de 28-29 g, având reprezentat pe avers un calaret în picioare lânga calul sau, tinând în mâna doua lancii lungi, iar pe revers un patrat adâncit, împartit în patru sectoare. Pe aversul unor exemplare era gravata, în litere grecesti, legenda BIS ALTIKON. Asemenea monede au fost gasite, alaturi de altele, în mai multe tezaure importante ca cele descoperite la Stip, în sudul Iugoslaviei, pe coasta Asiei Mici (Iordan lânga Bostra si Massayaf, în nordul Feniciei), în apropiere de Ecbatana (Hamadan, în Iran), sau în Egipt. În vremea celui de-al doilea razboi medic (sec. V î.e.n.) bisaltii au avut o atitudine favorabila fata de greci si ostila fata de persani. Stim aceasta de la Herodot, care ne povesteste o cumplita întâmplare : "În acelasi tinut, regele trac care domnea peste bisalti si crestoni savârsi un lucru neobisnuit de crud. Cum el însusi facuse cunoscut lui Xerxes ca nu se învoia sa-i fie rob si pribegi pe înaltimile muntilor Rodopi, asisderea nu îngadui nici copiilor sai sa porneasca cu razboi împotriva Elladei. Acestia însa, fie din îndaratnicie, fie din dorinta fierbinte de a vedea razboiul, îi însotisera pe persi. Când se întoarsera acasa, tuturor celor sase care scapasera vii si nevatamati, tatal lor le scoase ochii pentru vina ce-au avut-o. "
Dupa cum ne spune Tucidide, bisaltii si triburile tracice învecinate locuiau în cetati mici, iar daca este sa-i dam crezare lui Herodot, macar pentru perioada veche, nu agricultura ar fi fost ocupatia lor de predilectie, ci, asa cum par sa confirme si câteva versuri din Vergiliu (Georgicele), mai degraba cresterea vitelor. Ceva mai târziu însa, tinutul locuit de ei apare la Titus Livius ca bogat în cereale si metale.
În vremea regilor macedoneni Alexandru I (495-454/51 î.e.n.) si Perdiccas (451 ?-414 î.e.n.), se presupune ca bisaltii ar fi facut parte din regatul Macedoniei. Marile interese care se încrucisau si se ciocneau în zona bogatelor mine din muntii Pangeu, râvnite de thasieni si de atenieni au facut ca dominatia politica macedoneana în regiunea de la gurile Fluviului Strymon sa fie adesea amenintata, suveranii macedoneni Filip II (359-336 î.e.n.) si Alexandru cel Mare (336-323 î.e.n.) având de luptat cu triburile de aici. De la Titus Livius, aflam ca, dupa victoria romana de la Pydna (168 î.e.n.) Bisaltia întreaga locuita de bisalti, barbati foarte curajosi, a intrat în alcatuirea primei regiuni a Macedoniei « libere ».
Ghe. Poenaru Bordea, Astii, in Magazin istoric, Anul X, nr. 11 (116), nov., 1976, p. 40.
I. C. Dragan, Noi, tracii. Istoria noastră multimilenară, vol. I, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1976
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Abonați-vă la:
Postări (Atom)