NASA a anunţat azi, într-o conferinţă de presă, că telescopul spaţial Chandra X Ray a descoperit o gaură neagră în imediata apropiere a sistemului nostru solar. NASA a ţinut pasionaţii de ştiinţă în priză peste zi, după ce a publicat azi-dimineaţă o ştire despre descoperirea unui "obiect excepţional".
Gaura neagră este o rămăsiţă a supernovei SN 1979C şi este situată în galaxia M100, la aproximativ 50 de milioane de ani lumină de Pământ. Această galaxie ar putea conţine cea mai tânără gaură neagră din vecinatatea cosmică a Pământului. Supernova este o stea variabilă explozivă, de sute de ori mai strălucitoare decât o novă. Nova este o stea a cărei strălucire crește puternic și relativ brusc, pentru a reveni apoi treptat la strălucirea inițială. Supernova a fost observată pentru prima dată de un astronom amator, în 1979. De acolo şi numele, SN 1979C. Galaxia M100 se află la 50 de milioane de ani lumină de Pământ, o distanţă relativ mică. Vârsta sa (30 de ani / nota: raportat la timpul observaţiei) şi distanţa relativ mică faţă de noi o face un interesant obiect de studiu, deoarece ne arată cum se naşte o gaură neagră. Datele strânse de la patru observatoare (printre care şi Chandra) arată că sursa de raze X a rămas constantă preţ de 12 ani, între 1995 şi 2007. Comportamentul acestui spectru de raze sprijină ideea că obiectul identificat este o gaură neagră, produsă fie prin materialul rămas în urma supernovei, fie de la un companion binar.
Astronomul Adrian Sonka explica următoarele:
"Într-un sistem binar (stea care are ca satelit altă stea) are loc transfer de masă de la steaua mai puţin masivă la cealaltă. Gazul cade pe steaua masivă cu o traiectorie în spirală şi aşa apare un disc de gaz. În locul unde gazul cade pe discul de gaz temperatura creste foarte mult si se emit raze-X".
NASA explică surpinzătoarea vârstă anunţată în conferinţă. "Această vârstă fragedă pentru stea este dată de vârsta de observaţie (anul 1979, din numele supernovei, deci ar fi cam 31 de ani - n.r.) Astronomii folosesc aceşti ani datorită naturii observaţionale a domeniului lor ştiinţific, unde cunoştinţa lor despre Univers este bazată, aproape în totalitate, pe radiaţia electromagnetică primită de telescoape".
http://www.evz.ro/
http://www.nasa.gov/
Propunere Pentru Noul Drapel Al Romaniei
luni, 15 noiembrie 2010
Ce va fi în 2012 ?
Ce va fi în 2012 ? Cu siguranţă un nou început, o nouă epocă.
Fenomenele care vor urma vor schimba din temelii concepţiile despre viaţă. Se pune întrebarea dacă putem face ceva ,dar nu avem un răspuns cert.
Fără să încercam însa să facem ceva pentru a supravieţui în anumite condiţii, nu vom putea ştii niciodată dacă Dumnezeu ne-a îndrumat prin mintea şi întelepciunea cu care ne-a dotat, să fim niste supravieţuitori sau o turmă de oi fără conducator.
Conform studiilor multor institute de cercetare din toată lumea, vom avea explozii solare care vor produce pulsuri electromagnetice nemaiîntâlnite, fapt care ar distruge comunicatiile ,retelele de distributie energetice şi toate bunurile şi aparatura care au componente electronice sensibile de ultima oră .
Un alt fenomen este schimbarea polilor magnetici care a început de câtiva ani.Fenomenul este de durată dar va afecta foarte mult clima şi va lăsa Pământul neprotejat de radiaţiile solare în anumite locuri.Topirea gheţarilor va inunda suprafeţe imense de uscat.
Alinierea sistemului solar va aduce Pamantul la rezonanţa iniţială şi acest fenomen va produce mari frământari de scoarţă.
Dacă toate acestea nu au fost suficiente vă pot spune că va urma şi o criză a petrolului care va pune capac peste o oală supraîncalzită.
Nu ne propunem să convingem pe cineva că lumea va dispărea şi că vom muri cu toţii. Consider că este total greşită această idee. Tot ceea ce încercăm să spunem este că în cazul fenomenelor care cu siguranţă se vor întampla, noi, cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu întelepciunea cu care ne-a înzestrat, să putem supravieţui. Urmează acum bineînteles întrebările :
1. Cum te pregatesti în afară de credinţă şi rugăciuni pentru aceste schimbări ?
2. Dumnezeu prin intermediul semenilor săi şi a bisericii încearcă să te convingă să te ajuţi singur dar rămâne întrebarea daca şi tu vrei ?
3. De ce crezi că politicienii din nici o ţară nu îti spun nimic?
4. Eşti pregătit să accepţi că toate aceste lucruri se vor înampla sau aştepţi ceasul al 13-lea ?
5. Vrei să fi ajutat cu informaţiile acestui site?
Dacă accepti să fi ajutat citeste şi comunică prin intermediul acestui site şi vei constata că nimeni nu îti cere nimic altceva decât să înveti să trăieşti în alte condiţii.
http://www.2012tehnicidesalvare.ro/
Fenomenele care vor urma vor schimba din temelii concepţiile despre viaţă. Se pune întrebarea dacă putem face ceva ,dar nu avem un răspuns cert.
Fără să încercam însa să facem ceva pentru a supravieţui în anumite condiţii, nu vom putea ştii niciodată dacă Dumnezeu ne-a îndrumat prin mintea şi întelepciunea cu care ne-a dotat, să fim niste supravieţuitori sau o turmă de oi fără conducator.
Conform studiilor multor institute de cercetare din toată lumea, vom avea explozii solare care vor produce pulsuri electromagnetice nemaiîntâlnite, fapt care ar distruge comunicatiile ,retelele de distributie energetice şi toate bunurile şi aparatura care au componente electronice sensibile de ultima oră .
Un alt fenomen este schimbarea polilor magnetici care a început de câtiva ani.Fenomenul este de durată dar va afecta foarte mult clima şi va lăsa Pământul neprotejat de radiaţiile solare în anumite locuri.Topirea gheţarilor va inunda suprafeţe imense de uscat.
Alinierea sistemului solar va aduce Pamantul la rezonanţa iniţială şi acest fenomen va produce mari frământari de scoarţă.
Dacă toate acestea nu au fost suficiente vă pot spune că va urma şi o criză a petrolului care va pune capac peste o oală supraîncalzită.
Nu ne propunem să convingem pe cineva că lumea va dispărea şi că vom muri cu toţii. Consider că este total greşită această idee. Tot ceea ce încercăm să spunem este că în cazul fenomenelor care cu siguranţă se vor întampla, noi, cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu întelepciunea cu care ne-a înzestrat, să putem supravieţui. Urmează acum bineînteles întrebările :
1. Cum te pregatesti în afară de credinţă şi rugăciuni pentru aceste schimbări ?
2. Dumnezeu prin intermediul semenilor săi şi a bisericii încearcă să te convingă să te ajuţi singur dar rămâne întrebarea daca şi tu vrei ?
3. De ce crezi că politicienii din nici o ţară nu îti spun nimic?
4. Eşti pregătit să accepţi că toate aceste lucruri se vor înampla sau aştepţi ceasul al 13-lea ?
5. Vrei să fi ajutat cu informaţiile acestui site?
Dacă accepti să fi ajutat citeste şi comunică prin intermediul acestui site şi vei constata că nimeni nu îti cere nimic altceva decât să înveti să trăieşti în alte condiţii.
http://www.2012tehnicidesalvare.ro/
Previziuni 2012
In 21 decembrie 2012 planul galactic se aliniază cu planul sistemului solar.Nu este alinierea planetelor ci planul galaxiei noastre( care este in spirală) cu planul sistemului solar(ecuatorul solar şi cu ecuatorul terestru se aliniază).Nimeni nu poate şti ce fenomene se pot întîmpla.
Ciclul solar 23 spre ciclul solar 24 s-a facut foarte greu.Anul acesta soarele a început sa dea semene de activitate şi au început erupţii,ejecţii de masă,erupere de filament care dau ejecţii de masă, regiuni active şi toate fenomenele care sânt legate de activitatea solară.Aceste lucruri nu sunt neobişnuite dar trecerea prelungită dintre cele doua cicluri, pune un semn de întrebare iar noul ciclu dă semene ca ar avea un maxim foarte curând.
Unele prognoze spun că în toamna anului viitor altele dau ca dată 2012 şi un maxim secundar 2014,alte prognoze spun că în 2013.Ejecţia de masă(nor de plasmă magnetizată de dimensiuni mari care loveşte tot ce înalneşte în spatiu iar când loveşte Pământul perturbă foarte mult campul magnetic terestru) care a lovit Pamântul în acest an şi a dat o furtuna geomagnetică cu un indice KP 6 cea din 5 august şi KP7 pe 5 aprilie sânt clasificate ca furtuni mici.Furtuni de acest gen sunt cam 600-700 pe ciclu dar există furtuni şi mai mari de genul KP10 dar acestea sunt doar cateva pe ciclu solar. In minimul solar stratul solar termosfera se subţiaza, dar în acest minim solar s-a subţiat de vre-o 2,5 ori lasînd sa treaca mai multe radiaţii ultraviolete.Acest colaps al termosferei este strâns legat de acest minim prelungit.Ne apropiem de maximul solar si astfel de furtuni geomagnetice vor ajunge la 2-3 chiar şi 10 pe zi uneori.In 5 august au fost doua ejecţii in aceiaşi zi dar fiind foarte apropiate s-a resimţit una singură.Asupra organismului uman are influenţe asupra hipotalamusului ,schimbă proporţia componentelor sângelui şi schimbă viteza de sedimentare de coaugulare pe timpul furtunii.O ejecţie de masa micuţa are asupra organismului efect stimulator însa o ejectie de masă mare provoacă mari neplaceri persoanelor cu afecţiuni cornice declara Cristiana Dumitrache, şefa Secţiei de Astrofizică de la Observatorul Astronomic al Academiei Române.
A crescut numărul accidentelor aviatice. In ultima perioada, de pildă, cinci avioane s-au prăbuşit în 48 de ore în diferite locuri de pe glob, numărul victimelor ridicându- se la 19. Cauza? Fluxul magnetic al Soarelui a bruiat aparatele de bord. A crescut riscul seismic şi cel al erupţiilor vulcanice, din cauza interferenţei proceselor ce au loc în Soare cu plăcile tectonice şi cu magma terestră. S-a observat o schimbare în migraţia păsărilor şi în dispunerea faunei marine, ceea ce dă peste cap funcţionarea tuturor ecosistemelor. Din punct de vedere medical, a crescut numărul de atacuri cerebrale, de infarcturi miocardice şi de cazuri de cancer de piele. Cercetarile din ultimele decade arata ca modificari semnificative in activitatea solara si geomagnetica, cauzate de furtuni geomagnetice, pot accelera schimbari semnificative in intensitatea si stabilitatea semnalului RS. Asta poate determina iesirea acestui semnal în afara plajei sale normale, ceea ce induce modificari în sincronizarea dintre creier şi inima şi schimbă nivelul de melatonină din creier.Iată unele efecte nedorite, asociate schimbărilor din activitatea geomagnetică:-modificarea presiunii sanguine probleme cardiace,neurologice,de reproducere,ale sistemului imunitar,dezordini mentale, depresie şi sinucidere, creşterea numarului de bolnavi din spitale, a accidentelor şi a mortilor subite, cât şi a nenumaratelor afecţiuni legate de stres. S-au facut unele experimente legate de timpii umani de reacţie, relativ la evenimente exterioare si RS. De exemplu, in 1974 Dr. Konig a aratat ca timpii umani de reacţie erau semnificativ corelati cu intensitatea unui semnal Schumann de 8-10 Hz: 10 Hz accelera timpii de reactie, în timp ce semnalele de 3 Hz (provenind de la furtunile locale), încetineau semnificativ timpii de reactie. Acest fenomen poate fi demonstrat prin schimbarile in tiparele EEG şi a nivelului de asimilare în creier, a ionilor de calciu.
Câmpurile electromagnetice generate de sistemele generatoare de putere, sistemele de telecomunicatii, dispozitive, calculatoare şi alte produse ale tehnologiei umane, sunt extrem de puternice si, în unele cazuri, au fost asociate cu incidenţa crescuta a cancerului, a bolilor de inimă, a depresiei şi a altor boli. “E de aşteptat ca în perioada 2010 - 2013 activitatea solară deosebit de intensă să producă din ce în ce mai des defecţiuni şi deranjamente în reţelele de transmitere a energiei electrice, în sistemele de transmisie prin sateliţi şi în legăturile de radiocomunicaţii”, a declarat gen. dr. Dumitru Dorin Prunariu.
Conform Daily Telegraph, oamenii de ştiinţă au avertizat că o explozie solară majoră ar putea produce perturbări fără precendent în alimentarea cu curent electric şi desincronizări în sistemele de telecomunicaţii.În numai câţiva ani, susţin experţii NASA, Soarele va atinge maximul de activitate producând dificultăţi în funcţionarea echipamentelor electronice, a sistemele de navigaţie şi a sateliţilor.
Pare greu de crezut ca Soarele ar putea naşte un dezastru de asemenea proporţii pe Pamânt; şi totuşi, un raport NASA, emis in luna ianuarie a acestui an de Academia Nationala de Stiinte (NAS) din SUA, vine să sprijine întocmai aceasta teorie. De-a lungul ultimelor decenii, civilizaţiile occidentale au cultivat inconstient seminţele propriei lor distrugeri. Stilul modern de viata, în întregime dependent de tehnologie, ne expune astăzi unor pericole majore: emisiile plasmatice venite de pe suprafata Soarelui sunt de natura sa ne “prăjeasca” centralele energetice, un eveniment cu consecinţe catastrofale.
Previziunile sunt dintre cele mai sumbre, mai ales atunci când experţi în fenomene meteorologice spaţiale, precum Daniel Baker de la Universitatea din Colorado, anunţă ca ne apropiem din ce în ce mai mult de un posibil dezastru cu o asemenea magnitudine. Pare greu de crezut ca Soarele ar putea compromite, în numai cateva secunde, mare parte din progresul nostru tehnologic: şi totusi, acest lucru este posibil.
Cel mai devastator eveniment meteorologic spaţial din istoria cunoscută s-a întamplat in 1859 şi este stiut drept “evenimenul Carrington”, dupa astronomul britanic Richard Carrington, primul care i-a înteles cauza: “două formaţiuni de lumina alba intens stralucitoare”, emanate de un mare grup de pete solare. Evenimentul Carrington a constat în opt zile de condiţii meteo spaţiale severe. Numeroşi martori oculari au declarat ca au observat aurore boreale impresionante chiar şi la Ecuator. In toată aceasta perioadă, reţelele telegrafice mondiale au fost intrerupte, iar magnetometrele s-au dereglat.
Prognozele furnizate de analizele Academiei Nationale de Stiinţe sugerează că, din pricina progresului tehnologic, în eventualitatea reproducerii unui fenomen de o asemenea anvergură, astazi lucrurile ar putea sta mult mai rău şi multi oameni ar putea muri.
Evenimentul Carrington s-a întamplat într-un ciclu solar mediocru, deloc remarcabil; asadar, pur şi simplu, nu avem garanţia ca un astfel de eveniment nu se va relua într-un ciclu solar neobişnuit, aşa cum este cel în care ne aflăm în prezent. Iar dacă nu întelegem la timp riscurile la care ne supune declanşarea unei furtuni solare de proporţii, s-ar putea ca mulţi dintre noi să nici nu mai aibă ocazia sa regrete ignoranţa de care guvernele mondiale au dat dovadă. “
http://www.2012tehnicidesalvare.ro/
Ciclul solar 23 spre ciclul solar 24 s-a facut foarte greu.Anul acesta soarele a început sa dea semene de activitate şi au început erupţii,ejecţii de masă,erupere de filament care dau ejecţii de masă, regiuni active şi toate fenomenele care sânt legate de activitatea solară.Aceste lucruri nu sunt neobişnuite dar trecerea prelungită dintre cele doua cicluri, pune un semn de întrebare iar noul ciclu dă semene ca ar avea un maxim foarte curând.
Unele prognoze spun că în toamna anului viitor altele dau ca dată 2012 şi un maxim secundar 2014,alte prognoze spun că în 2013.Ejecţia de masă(nor de plasmă magnetizată de dimensiuni mari care loveşte tot ce înalneşte în spatiu iar când loveşte Pământul perturbă foarte mult campul magnetic terestru) care a lovit Pamântul în acest an şi a dat o furtuna geomagnetică cu un indice KP 6 cea din 5 august şi KP7 pe 5 aprilie sânt clasificate ca furtuni mici.Furtuni de acest gen sunt cam 600-700 pe ciclu dar există furtuni şi mai mari de genul KP10 dar acestea sunt doar cateva pe ciclu solar. In minimul solar stratul solar termosfera se subţiaza, dar în acest minim solar s-a subţiat de vre-o 2,5 ori lasînd sa treaca mai multe radiaţii ultraviolete.Acest colaps al termosferei este strâns legat de acest minim prelungit.Ne apropiem de maximul solar si astfel de furtuni geomagnetice vor ajunge la 2-3 chiar şi 10 pe zi uneori.In 5 august au fost doua ejecţii in aceiaşi zi dar fiind foarte apropiate s-a resimţit una singură.Asupra organismului uman are influenţe asupra hipotalamusului ,schimbă proporţia componentelor sângelui şi schimbă viteza de sedimentare de coaugulare pe timpul furtunii.O ejecţie de masa micuţa are asupra organismului efect stimulator însa o ejectie de masă mare provoacă mari neplaceri persoanelor cu afecţiuni cornice declara Cristiana Dumitrache, şefa Secţiei de Astrofizică de la Observatorul Astronomic al Academiei Române.
A crescut numărul accidentelor aviatice. In ultima perioada, de pildă, cinci avioane s-au prăbuşit în 48 de ore în diferite locuri de pe glob, numărul victimelor ridicându- se la 19. Cauza? Fluxul magnetic al Soarelui a bruiat aparatele de bord. A crescut riscul seismic şi cel al erupţiilor vulcanice, din cauza interferenţei proceselor ce au loc în Soare cu plăcile tectonice şi cu magma terestră. S-a observat o schimbare în migraţia păsărilor şi în dispunerea faunei marine, ceea ce dă peste cap funcţionarea tuturor ecosistemelor. Din punct de vedere medical, a crescut numărul de atacuri cerebrale, de infarcturi miocardice şi de cazuri de cancer de piele. Cercetarile din ultimele decade arata ca modificari semnificative in activitatea solara si geomagnetica, cauzate de furtuni geomagnetice, pot accelera schimbari semnificative in intensitatea si stabilitatea semnalului RS. Asta poate determina iesirea acestui semnal în afara plajei sale normale, ceea ce induce modificari în sincronizarea dintre creier şi inima şi schimbă nivelul de melatonină din creier.Iată unele efecte nedorite, asociate schimbărilor din activitatea geomagnetică:-modificarea presiunii sanguine probleme cardiace,neurologice,de reproducere,ale sistemului imunitar,dezordini mentale, depresie şi sinucidere, creşterea numarului de bolnavi din spitale, a accidentelor şi a mortilor subite, cât şi a nenumaratelor afecţiuni legate de stres. S-au facut unele experimente legate de timpii umani de reacţie, relativ la evenimente exterioare si RS. De exemplu, in 1974 Dr. Konig a aratat ca timpii umani de reacţie erau semnificativ corelati cu intensitatea unui semnal Schumann de 8-10 Hz: 10 Hz accelera timpii de reactie, în timp ce semnalele de 3 Hz (provenind de la furtunile locale), încetineau semnificativ timpii de reactie. Acest fenomen poate fi demonstrat prin schimbarile in tiparele EEG şi a nivelului de asimilare în creier, a ionilor de calciu.
Câmpurile electromagnetice generate de sistemele generatoare de putere, sistemele de telecomunicatii, dispozitive, calculatoare şi alte produse ale tehnologiei umane, sunt extrem de puternice si, în unele cazuri, au fost asociate cu incidenţa crescuta a cancerului, a bolilor de inimă, a depresiei şi a altor boli. “E de aşteptat ca în perioada 2010 - 2013 activitatea solară deosebit de intensă să producă din ce în ce mai des defecţiuni şi deranjamente în reţelele de transmitere a energiei electrice, în sistemele de transmisie prin sateliţi şi în legăturile de radiocomunicaţii”, a declarat gen. dr. Dumitru Dorin Prunariu.
Conform Daily Telegraph, oamenii de ştiinţă au avertizat că o explozie solară majoră ar putea produce perturbări fără precendent în alimentarea cu curent electric şi desincronizări în sistemele de telecomunicaţii.În numai câţiva ani, susţin experţii NASA, Soarele va atinge maximul de activitate producând dificultăţi în funcţionarea echipamentelor electronice, a sistemele de navigaţie şi a sateliţilor.
Pare greu de crezut ca Soarele ar putea naşte un dezastru de asemenea proporţii pe Pamânt; şi totuşi, un raport NASA, emis in luna ianuarie a acestui an de Academia Nationala de Stiinte (NAS) din SUA, vine să sprijine întocmai aceasta teorie. De-a lungul ultimelor decenii, civilizaţiile occidentale au cultivat inconstient seminţele propriei lor distrugeri. Stilul modern de viata, în întregime dependent de tehnologie, ne expune astăzi unor pericole majore: emisiile plasmatice venite de pe suprafata Soarelui sunt de natura sa ne “prăjeasca” centralele energetice, un eveniment cu consecinţe catastrofale.
Previziunile sunt dintre cele mai sumbre, mai ales atunci când experţi în fenomene meteorologice spaţiale, precum Daniel Baker de la Universitatea din Colorado, anunţă ca ne apropiem din ce în ce mai mult de un posibil dezastru cu o asemenea magnitudine. Pare greu de crezut ca Soarele ar putea compromite, în numai cateva secunde, mare parte din progresul nostru tehnologic: şi totusi, acest lucru este posibil.
Cel mai devastator eveniment meteorologic spaţial din istoria cunoscută s-a întamplat in 1859 şi este stiut drept “evenimenul Carrington”, dupa astronomul britanic Richard Carrington, primul care i-a înteles cauza: “două formaţiuni de lumina alba intens stralucitoare”, emanate de un mare grup de pete solare. Evenimentul Carrington a constat în opt zile de condiţii meteo spaţiale severe. Numeroşi martori oculari au declarat ca au observat aurore boreale impresionante chiar şi la Ecuator. In toată aceasta perioadă, reţelele telegrafice mondiale au fost intrerupte, iar magnetometrele s-au dereglat.
Prognozele furnizate de analizele Academiei Nationale de Stiinţe sugerează că, din pricina progresului tehnologic, în eventualitatea reproducerii unui fenomen de o asemenea anvergură, astazi lucrurile ar putea sta mult mai rău şi multi oameni ar putea muri.
Evenimentul Carrington s-a întamplat într-un ciclu solar mediocru, deloc remarcabil; asadar, pur şi simplu, nu avem garanţia ca un astfel de eveniment nu se va relua într-un ciclu solar neobişnuit, aşa cum este cel în care ne aflăm în prezent. Iar dacă nu întelegem la timp riscurile la care ne supune declanşarea unei furtuni solare de proporţii, s-ar putea ca mulţi dintre noi să nici nu mai aibă ocazia sa regrete ignoranţa de care guvernele mondiale au dat dovadă. “
http://www.2012tehnicidesalvare.ro/
2012 si Centura de fotoni
2012 si centura de fotoni
Louis de Broglie, laureat al Premiului Nobel pentru fizica in 1929 enunta o teorie conform careia desi trecutul, prezentul si viitorul exista in spatio-timp, iar dinamica timpului ne apare ca o succesiune a lumii materiale, in realitate evenimentele care si-au aratat efectele in plan concret exista, in potential, anterior momentului in care sunt descoperite. Ca si buddhismul, fizica quantica postuleaza ca nu exista spatiu si timp ci doar ganduri generetoare de realitati. Asadar, daca conventia spatio-temporala ar disparea, intentiile noastre s-ar materializa instantaneu. Pe masura ce ne apropiem de fatidicul 2012, exegetii profetiilor mayase, printre care si Gregg Braden vorbesc despre modificarea structurii ADN-ului uman de la doua la 12 ramuri, ceea ce inseamana ca invelisul nostru fizic va fi pregatit sa accepte si sa inteleaga o noua dimensiune existentiala in care sa nu mai existe bariera timpului.
Referitor la schimbarea de paradigma, si catastrofele din perioada de tranzitie, doctorul Aleksei N. Dimitriev de la Institutul de Geologie, Geofizica si Mineralogie al Academiei de Stiinte din Siberia, a constatat facand studii comparative, ca intre 1963 si 1993 numarul total al catastrofelor naturale (uragane, taifunuri, inundatii, tsunami, cutremure) a crescut cu 410%. Barbara Hand Clow este convinsa ca in perioada imediat urmatoare, 2011-2012, Pamantul va intra intr-un spatiu fotonic, iar aceste particule elementare vor forma o quanta de camp electromagnetic rezultat in urma ciocnirii intre un pozitron si un electron. Aceasta trecere va anihila toate campurile noastre magnetice si electrice. Pe aceasta se bazeaza Gregg Braden cand scrie:" In 2012 toate tehnologiile noastre bazate pe consum nu vor mai fi bune de nimic. Cu exceptia energiilor libere, nimic ce contravine echilibrului universal nu va mai functiona!"
Sa continuam periplu si cu alte studii referitoare la Soare. Mike Lockwood, cercetator la Laboratoarele Nationale ale Rutherort Appleton din Oxfordshire atrage atentia ca forta campului magnetic al Soarelui a crescut cu 210 % fata de anul 1901.Si dr.Aleksei N. Dmitriev care lucreaza pentru Academia Aero-Spatiala Rusa vorbeste despre cresterea radiatiilor solare. Daca pana acum masuratorile indicau 10 unitati astronomice (aprox.150 de milioane de km) ale heliosferei, incepand cu anul 2008 se constata ca aceasta energie radianta a ajuns la o grosime de 100 de unitati astronomice, ceea ce inseamana o crestere de 100 %. Cercetatorii rusi sunt preocupati de faptul ca aceste modoficari solare pot modifica in mod dramatic functionarea planetelor din Galaxie si mai ales pot perturba biosul. Expansiunea heliosferei va schimba natura bazica a oricarei materii din sistemul solar, inclusiv ADN-ul.
Dupa unii cercetatori umanitatea a intrat sub influenta acestor fotoni in 1962, iar in proximitatea lui 2011 se va confrunta cu patrunderea directa in centura fotonica. Terra are nevoie de 5-6 zile ca sa traverseze aceasta uriasa "perdea" de materie si antimaterie. Aceasta traversare se va produce si printr-un camp magnetic nul (sa ne amintim de punctul zero din teoriile lui Braden). Asadar, in acea perioada de trecere, tot ceea ce functioneaza cu ajutorul campului magnetic isi va inceta activitatea. Sa includem in acest scenariu lipsa comunicatiilor si a electricitatii.
Asadar, profetiile religioase care vorbesc despre trei zile de intuneric, urmate de o lumina speciala care aduce nemurirea au un temei in fundamentarea stiintifica. Acest intuneric generat de trecerea Pamantului prin Centura Fotonica va marca "sfarsitul timpurilor" si inceputul Timpului in care starea noastra de constiinta va fi extinsa, iar noi vom vedea, percepe si intelege Universul asa cum este el de fapt: multidimensional, spiralat, inteligent!
http://www.2012tehnicidesalvare.ro/
Louis de Broglie, laureat al Premiului Nobel pentru fizica in 1929 enunta o teorie conform careia desi trecutul, prezentul si viitorul exista in spatio-timp, iar dinamica timpului ne apare ca o succesiune a lumii materiale, in realitate evenimentele care si-au aratat efectele in plan concret exista, in potential, anterior momentului in care sunt descoperite. Ca si buddhismul, fizica quantica postuleaza ca nu exista spatiu si timp ci doar ganduri generetoare de realitati. Asadar, daca conventia spatio-temporala ar disparea, intentiile noastre s-ar materializa instantaneu. Pe masura ce ne apropiem de fatidicul 2012, exegetii profetiilor mayase, printre care si Gregg Braden vorbesc despre modificarea structurii ADN-ului uman de la doua la 12 ramuri, ceea ce inseamana ca invelisul nostru fizic va fi pregatit sa accepte si sa inteleaga o noua dimensiune existentiala in care sa nu mai existe bariera timpului.
Referitor la schimbarea de paradigma, si catastrofele din perioada de tranzitie, doctorul Aleksei N. Dimitriev de la Institutul de Geologie, Geofizica si Mineralogie al Academiei de Stiinte din Siberia, a constatat facand studii comparative, ca intre 1963 si 1993 numarul total al catastrofelor naturale (uragane, taifunuri, inundatii, tsunami, cutremure) a crescut cu 410%. Barbara Hand Clow este convinsa ca in perioada imediat urmatoare, 2011-2012, Pamantul va intra intr-un spatiu fotonic, iar aceste particule elementare vor forma o quanta de camp electromagnetic rezultat in urma ciocnirii intre un pozitron si un electron. Aceasta trecere va anihila toate campurile noastre magnetice si electrice. Pe aceasta se bazeaza Gregg Braden cand scrie:" In 2012 toate tehnologiile noastre bazate pe consum nu vor mai fi bune de nimic. Cu exceptia energiilor libere, nimic ce contravine echilibrului universal nu va mai functiona!"
Sa continuam periplu si cu alte studii referitoare la Soare. Mike Lockwood, cercetator la Laboratoarele Nationale ale Rutherort Appleton din Oxfordshire atrage atentia ca forta campului magnetic al Soarelui a crescut cu 210 % fata de anul 1901.Si dr.Aleksei N. Dmitriev care lucreaza pentru Academia Aero-Spatiala Rusa vorbeste despre cresterea radiatiilor solare. Daca pana acum masuratorile indicau 10 unitati astronomice (aprox.150 de milioane de km) ale heliosferei, incepand cu anul 2008 se constata ca aceasta energie radianta a ajuns la o grosime de 100 de unitati astronomice, ceea ce inseamana o crestere de 100 %. Cercetatorii rusi sunt preocupati de faptul ca aceste modoficari solare pot modifica in mod dramatic functionarea planetelor din Galaxie si mai ales pot perturba biosul. Expansiunea heliosferei va schimba natura bazica a oricarei materii din sistemul solar, inclusiv ADN-ul.
Dupa unii cercetatori umanitatea a intrat sub influenta acestor fotoni in 1962, iar in proximitatea lui 2011 se va confrunta cu patrunderea directa in centura fotonica. Terra are nevoie de 5-6 zile ca sa traverseze aceasta uriasa "perdea" de materie si antimaterie. Aceasta traversare se va produce si printr-un camp magnetic nul (sa ne amintim de punctul zero din teoriile lui Braden). Asadar, in acea perioada de trecere, tot ceea ce functioneaza cu ajutorul campului magnetic isi va inceta activitatea. Sa includem in acest scenariu lipsa comunicatiilor si a electricitatii.
Asadar, profetiile religioase care vorbesc despre trei zile de intuneric, urmate de o lumina speciala care aduce nemurirea au un temei in fundamentarea stiintifica. Acest intuneric generat de trecerea Pamantului prin Centura Fotonica va marca "sfarsitul timpurilor" si inceputul Timpului in care starea noastra de constiinta va fi extinsa, iar noi vom vedea, percepe si intelege Universul asa cum este el de fapt: multidimensional, spiralat, inteligent!
http://www.2012tehnicidesalvare.ro/
2012 si intrarea intr-o noua dimensiune
2012 si intrarea intr-o noua dimensiune
Rezonantele Schumann, pe care Gregg Braden le considera bataile inimii Pamantului si-au schimbat frecventa de la 7,8 hertzi pana aproape la 13 hertzi (13 cicluri pe secunda). Timp de milioane de ani, Terra si-a pastrat frecventa de rezonanta fundamentala care corespunde cu starea de relaxare cerebrala, insa incepand cu 1980 s-a constatat aceasta accelerare vibratorie.
La inceputul anului 2000, cercetatorii norvegieni in colabarorare cu rusii au demonstrat ca Pamantul are o vibratie interna de 12 hertzi. Conform matematicianului italian Leonardo Fibonacci, care a publicat in 1202 Liber abbaci unde expune modelul de calcul care avea sa-i poarte numele: sirul lui Fibonacci, pornind de la numararea cu noua cifre plus zero, in care fiecare termen este egal cu suma termenilor precedenti; planeta noastra se indreapta spre o vibratie fundamentala de 13 cicluri pe secunda, ceea ce se muleaza perfect pe perceptia mayasa asupra timpului.
Din aceasta perspectiva cercetatorii vorbesc despre o schimbare vibratorie a Pamantului, care din punct de vedere hertzial corespunde starii cerebrale de constiinta extinsa, meditatie. Cu alte cuvinte daca in Beta (constient) perceptiile neuronale decriptau universul tridimensional, limitat de spatiu si timp, in Alpha (subconstient) perceptiile se nuanteaza si putem intrezari realitatile "Lumii de Dincolo". Prin schimbarea pulsatorie a Terrei de la 7,8 cicluri pe secunda la 13, omul va iesi din starea de "somn" si va intra in "Marea Trezire", asa cum prevad mayasii. Admitand posibilitatea schimbarii polilor intre ei, putem sa ne imaginam ca din 2012, Soarele va rasari la vest si va apune la est, iar pe masura ce ne apropiem de "punctul zero", cum scrie Barden, ziua lumina se va reduce de la 24 de ore, la 16. Intrarea intr-o alta rezonanata ne va proiecta intr-o dimensiune in care tot ceea ce gandim se va manifesta imediat, stiind deja ca timpul este unitatea de masura care-i permite gandului sa devina realitate!
http://www.2012tehnicidesalvare.ro/
Rezonantele Schumann, pe care Gregg Braden le considera bataile inimii Pamantului si-au schimbat frecventa de la 7,8 hertzi pana aproape la 13 hertzi (13 cicluri pe secunda). Timp de milioane de ani, Terra si-a pastrat frecventa de rezonanta fundamentala care corespunde cu starea de relaxare cerebrala, insa incepand cu 1980 s-a constatat aceasta accelerare vibratorie.
La inceputul anului 2000, cercetatorii norvegieni in colabarorare cu rusii au demonstrat ca Pamantul are o vibratie interna de 12 hertzi. Conform matematicianului italian Leonardo Fibonacci, care a publicat in 1202 Liber abbaci unde expune modelul de calcul care avea sa-i poarte numele: sirul lui Fibonacci, pornind de la numararea cu noua cifre plus zero, in care fiecare termen este egal cu suma termenilor precedenti; planeta noastra se indreapta spre o vibratie fundamentala de 13 cicluri pe secunda, ceea ce se muleaza perfect pe perceptia mayasa asupra timpului.
Din aceasta perspectiva cercetatorii vorbesc despre o schimbare vibratorie a Pamantului, care din punct de vedere hertzial corespunde starii cerebrale de constiinta extinsa, meditatie. Cu alte cuvinte daca in Beta (constient) perceptiile neuronale decriptau universul tridimensional, limitat de spatiu si timp, in Alpha (subconstient) perceptiile se nuanteaza si putem intrezari realitatile "Lumii de Dincolo". Prin schimbarea pulsatorie a Terrei de la 7,8 cicluri pe secunda la 13, omul va iesi din starea de "somn" si va intra in "Marea Trezire", asa cum prevad mayasii. Admitand posibilitatea schimbarii polilor intre ei, putem sa ne imaginam ca din 2012, Soarele va rasari la vest si va apune la est, iar pe masura ce ne apropiem de "punctul zero", cum scrie Barden, ziua lumina se va reduce de la 24 de ore, la 16. Intrarea intr-o alta rezonanata ne va proiecta intr-o dimensiune in care tot ceea ce gandim se va manifesta imediat, stiind deja ca timpul este unitatea de masura care-i permite gandului sa devina realitate!
http://www.2012tehnicidesalvare.ro/
Despre Burebista
„Boerebistas, barbat get, luand conducerea neamului sau, a ridicat pe oamenii acestia ticalositi de nesfarsitele razboaie si i-a indreptat prin abstinenta si sobrietate si ascultare de porunci, asa incat, in cativa ani, a intemeiat o mare stapanire si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine; ba a ajuns sa fie temut chiar si de romani pentru ca trecea Istrul fara frica, pradand Tracia pana in Macedonia si Iliria, iar pe celti, cei ce se amestecasera cu tracii si cu ilirii, i-a pustiit cu totul, iar pe boiii de sub conducerea lui Critasiros, precum si pe taurisci, i-a nimicit cu desavarsire…” – Strabon, Geographia.
Nicicand nu au avut tracii, fie ei daci sau de alta sorginte, un lider mai impunator si mai influent decat a fost Burebista. Nu sunt cuvintele autorului acestui articol ci ale contemporanilor sai, locuitorii cetatii Dionysopolis, Balcicul de astazi, cei care il numeau cu mandrie “cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia”. Este regretabil faptul ca, astazi, sursele care sa ne redea adevarata complexitate a geniului lui Burebista, dimensiunile reale, fizice sau morale ale marelui rege trac, lipsesc cu desavarsire. Au ramas doar ecourile faptelor sale in operele unora dintre cei mai ilustri istorici antici, acestea fiind, de fapt, singurele date pe care le detinem. Suficient, insa, pentru a ne crea o imagine despre personalitatea remarcabila a celui care a influentat decisiv istoria in urma cu mai bine de doua milenii.
Pastrand proportiile, putem compara pe “cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia” chiar cu Alexandru Macedon… un lider ce a reusit intr-un timp foarte scurt sa ii uneasca pe cei de un neam cu el, sa supuna semintii indepartate si sa sfarseasca neinfrant in lupta o existenta demna de marile personalitati ale istoriei. Si tot asemenea lui Alexandru Macedon, Burebista a luat odata cu el ceea ce realizase. Ucisi in urma unor comploturi, cei doi monarhi nu au lasat in urma imperiile pe care le creasera, acestea fiind sfasiate si impartite intre cei care le-au urmat la conducere.
Cine a fost, insa, Burebista, care au fost realizarile sale si cine au fost personajele cheie care i-au influentat decisiv actiunile?
Aproape orice manual de istorie, in special din seria celor post-decembriste, sustinea ca Burebista, marele rege al daco-getilor s-a inscaunat rege in anul 82 i.Hr si a cazut prada unui complot al nobililor in anul 44 i.Hr., acelasi an in care isi pierdea viata, intr-un mod similar, Iulius Cezar. Chiar daca nu sunt departe de adevar, astfel de afirmatii sunt, insa, nesigure. Cu siguranta ca atari probleme nu s-ar fi ridicat daca, din operele istoricilor antici care s-au ocupat cu istoria dacilor, s-ar fi pastrat macar una. Poate cea mai importanta dintre aceste lucrari, “Istoria Getilor”, scrisa de Dion din Prusa (cca 40-120 d.Hr) sau Dion Chrysostomos (Gura de Aur), asa cum mai era cunoscut istoricul antic, mai exista inca in secolul al VI-lea d.Hr., dupa cum afirma un alt istoric important, gotul Iordanes. Chiar daca acesta din urma face o grava confuzie confundandu-i pe goti cu geti, cel mai probabil in ideea de a gasi pentru neamul sau un trecut stralucit, informatiile preluate de acesta din opera lui Dion Chrysostomos sunt in masura sa faca oarecare lumina asupra trecutului lui Burebista: “Apoi, in vreme ce la goti (geti) domnea Buruista, a venit in Gotia (Getia) Deceneu, pe vremea cand Sylla a pus mana pe putere la Roma. Primindu-l pe Deceneu, Buruista i-a acordat o putere aproape regala. Dupa sfatul acestuia, gotii (getii) au inceput sa pustiasca pamanturile germanilor pe care acum le stapanesc francii”.
Se intelege astfel ca Burebista domnea deja in anul 82 i.Hr., an in care Sylla lua titlul de dictator la Roma. Ca inscaunarea sa nu putea fi departe de aceasta data o arata insasi durata domniei lui. Numai daca presupunem ca moartea sa a avut loc in anul 44 d.Hr, si avem deja 38 de ani in care Burebista a stapanit peste intregul neam al daco-getilor. Cu atat mai mult daca sustinem acea opinie a istoricilor care afirma ca tragicul sfarsit al regelui dac a avut loc cu putin timp inainte de razboaiele panonice ale lui Octavianus (35-33 i.Hr). Evident, o domnie atat de indelungata nu era ceva neobisnuit pentru lumea antica. Acelasi Iordanes vorbeste de un urmas al lui Burebista, Scorilo/Coryllus, ce a condus destinele dacilor timp de 40 de ani. Teres, regele odrisilor (traci din sudul Dunarii), a trait nu mai putin de 92 de ani, dupa cum sustine istoricul Theopompos, iar contemporanul lui Burebista, Mithridades al VI-lea Eupator a domnit 48 de ani (111-63 i.Hr.). Chiar daca nu il putem alatura regilor din sudul si nordul Dunarii, trebuie amintit si monarhul cu cea mai lunga domnie din istoria omenirii, anticul faraon Pepi al II-lea Neferkare, cel care a stat in fruntea Egiptului pentru nu mai putin de 94 de ani (cca. 2278 – 2184 i.Hr.).
Nu trebuie uitata, insa, nici acea parte a istoricilor care neaga vehement veridicitatea scrierilor lui Iordanes si implicit ca Burebista ar fi fost un rege al dacilor in anul 82 i.Hr. Opinia acestora se bazeaza pe un document contemporan cu monarhul daco-get, stela ridicata in cinstea diplomatului Acornion din Dionysopolis (Balcicul de azi). Acornion, un apropiat al lui Burebista, este pomenit cu cinste de catre locuitorii Dionysopolisului, ca unul dintre cei mai de seama cetateni, iar printre faptele sale se numara si o misiune diplomatica efectuata undeva intre anii 70-62 i.Hr., la tatal unui important rege dac, in cetatea Argedava (o locatie inca neidentificata, aflata probabil undeva pe cursul raului Arges). De aici si pana la supozitia ca este vorba de o misiune pe langa tatal lui Burebista, nu a mai fost decat un pas, ceea ce ar echivala cu o restrangere substantiala a anilor de domnie ai acestuia. Informatia este, insa, supusa unor opinii total divergente in randul oamenilor de stiinta, nu putini fiind aceia care sustin ca regele la care soseste Acornion in calatoria sa este chiar Burebista. De altfel, prietenia durabila si ajutorul reciproc dintre cei doi sunt bine cunoscute. Mai mult, razboaiele lui Burebista cu celtii, care au loc in jurul anului 60 i.Hr., se petrec dupa unirea triburilor dace, eveniment care nu putea fi realizat intr-un timp extrem de scurt. Cu siguranta, insa, ca faptele marelui rege sunt mult mai importante decat biografia sa inca neelucidata.
Premizele pentru o unire a triburilor dacice intr-un singur neam erau deja create in momentul venirii la tron a lui Burebista. Izvoarele vremii arata, fara putinta de tagada, o migratie a clasei razboinice dace din nordul Dunarii catre Transilvania, acolo unde se naste un puternic centru politico-religios al stramosilor nostri. In Germania, Ariovistus incercase unirea triburilor germanice impotriva Romei, in timp ce Mithridades al VI-lea Eupator intemeiase in Asia Mica un stat puternic si intins, ce se dorea un adversar pe masura Cetatii Eterne. Roma isi amplifica tendintele expansioniste si chiar si la celti si la tracii sud-dunareni aparusera tendintele de unificare. Dacilor nu le lipsea decat un lider de geniu, iar acesta s-a dovedit, cu prisosinta, Burebista.
Este cert ca denumirea de rege in lumea barbara desemna, mai degraba, un sef de trib sau al unei uniuni de triburi. Faptul ca Burebista este numit “cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia” (un fel de rege al regilor) nu poate insemna decat ca el reusise sa se impuna in fata liderilor locali si sa ii supuna pe acestia sub o singura conducere, fapt nemaintalnit in lumea tracilor. Este foarte posibil ca Burebista sa nu fi avut de infruntat fiecare trib dacic ci, mai degraba, sa fi realizat o mare unire a unor uniuni de triburi deja existente. Ca dovada faptul ca, dupa moartea sa, Dacia ce Mare se imparte in patru, apoi cinci parti, conduse de lideri mai putin insemnati, probabil urmasii sau chiar sefii uniunilor de triburi supuse. Dar unirea dacilor intr-un singur neam nu era decat primul pas din tumultuoasa domnie a lui Burebista.
Asa cum anticipase Herodot, tracii uniti puteau fi cel mai puternic dintre neamuri, iar Burebista rivaliza de acum cu ceilalti doi colosi ramasi in lupta pentru Europa, odata cu moartea lui Mithridades al VI-lea Eupator, Ariovistus si Cezar. Armata sa numara circa 200.000 de luptatori “ticalositi de nesfarsitele razboaie”, suficient cat sa il faca un rival de temut chiar si pentru Roma. De altfel, Burebista nu se teme sa ii infrunte pe gali, pe germanici si chiar pe romani. In lupta data intre anii 73-72 i.Hr de guvernatorul Antonius Hybrida cu locuitorii Histriei, locuitori sprijiniti de o armata de barbari, prezenta lui Burebista ca adversar al romanilor este una cat se poate de probabila. Era doar prima lupta a regelui daco-get cu Roma si, totodata, prima dovada pentru el ca romanii nu sunt invincibili. Luptele cele mai aprige se dau insa cu celtii razboinici aflati pe teritoriul Daciei.
O succesiune a bataliilor date de Burebista este greu de realizat. Putinele izvoare antice nu dau detalii asupra cronologiei luptelor regelui dac, mai ales ca el nu intra in atentia istoricilor greco-romani decat in momentul in care era evident ca Dacia devenise o problema spinoasa pentru “lumea civilizata”. Cel mai probabil, Burebista a declansat razboiul impotriva boiilor si tauriscilor aflati sub conducerea lui Critasiros in dorinta de a elibera vestul Daciei de amenintarea si jafurile continue ale celtilor. Insusi Strabon afirma ca, dupa ce cucerisera Roma in anul 390 i.Hr, si dupa izgonirea lui de catre romani “boiii se stramutasera langa Istru, traind amestecati cu tauriscii si razboindu-se cu dacii, pana cand acestia le-au sters neamul de pe fata pamantului”. Acelasi Strabon sustine ca Burebista a “pustiit pe celtii care erau amestecati cu tracii si cu ilirii si a nimicit pe de-a-ntregul pe boiii aflati sub conducerea lui Critasiros si pe taurisci”. Atat de crunta a fost razbunarea lui Burebista incat pamantul celtilor boii, anarti si taurisci a ramas loc de pasunat pentru neamurile vecine. Cu toate acestea, chiar si Strabon se lasa uneori purtat de exaltare. Faptul ca boiii nu au fost exterminati, asa cum sustine istoricul antic, o confirma insusi Iulius Cezar, cel care ii descrie pe celtii supravietuitori incercand sa scape de napasta dacilor si cautand aliante cu triburile galice pentru a prada din nou. In plus, boiii sunt cei care au dat numele Boemiei de astazi.
Nu la fel stau lucrurile si cu scordiscii aflati la gurile Tisei. Fosti aliati ai dacilor in campaniile de jaf de la sudul Dunarii, ei devin adversari ai lui Burebista si sunt aproape stersi din istorie de uriasa armata a dacilor. Ca astfel au stat lucrurile, o poate explica orice strateg militar. Este greu de imaginat ca, atata vreme cat Roma era principalul advesar al lui Burebista, acesta sa fi incercat o campanie impotriva latinilor stiind ca poate fi impresurat de celtii cei razboinci si imprevizibili. Doar un nebun ar fi riscat un razboi pe cel putin doua fronturi, astfel ca, o campanie indreptata initial spre celti si apoi spre cetatile de la Marea Neagra si catre Balcani este cea mai plauzibila desfasurare a lucrurilor.
Cele mai sangeroase lupte ale lui Burebista se incheiasera. Dacia fusese eliberata de pericolul celt dar, pentru regele dac, misiunea sa in fruntea dacilor era departe de a se fi incheiat. Ducand o politica expansionista demna doar de marii luptatori ai Antichitatii, el isi indreapta atentia catre bogatele colonii grecesti de la malul Marii Negre. In anul 55 i.Hr, cetatea Olbia de la gurile Bugului este prima care se pleaca in fata dacilor. Urmeaza Tyras, Histria (acolo unde Burebista arde din temelii cetatea ce cutezase sa il infrunte), Tomisul si Mesembria. Alte cetati refuza lupta si se predau pasnic, asa cum se intampla cu locuitorii Dyonisopolisului. Muntii Haemus sunt si ei trecuti in stapanirea regelui neinvins al daco-getilor. De acum, conflictul cu Roma parea inevitabil.
Sfidand practic pericolul, Burebista intreprinde campanii de jaf in Macedonia si Iliria, acolo unde romanii se vad nevoiti sa se recunoasca infranti. Mai mult, monarhul dac incearca sa influenteze politica Romei si se implica puternic in razboiul dintre Pompei si Cezar. Acelasi Acornion din Dyonisopolis este omul care negociaza din umbra cu Pompei in favoarea dacilor. Privita astazi ca o eroare, alegerea lui Burebista a fost, insa, una cat se poate de logica la momentul respectiv. Cezar avea toti sortii impotriva sa. Pierduse prima batalie impotriva lui Pompei, iar acesta din urma se autointitula deja lider al Romei. Mai mult, intr-un discurs public el lasa de inteles ca se baza pe ajutorul unui puternic rege barbar. Cine altul sa fie puternicul sustinator al romanului daca nu dacul Burebista?
Istoria nu este, insa, una previzibila. Desi o armata numeroasa a dacilor marsaluia in ajutorul lui Pompei, Cezar anticipase pericolul si atacase fara sa mai stea pe ganduri. La Pharsalos, el obtine o victorie ce avea sa schimbe fata lumii pentru totdeauna. Nu putem decat sa ne imaginam ce s-ar fi intamplat daca razboinicii daci ar fi ajuns la timp in ajutorul lui Pompei. Drept raspuns, noul lider al Romei nu se gandea decat la razbunare. In Macedonia, el maseaza o armata uriasa, circa 150.000 de legionari, cu mult mai mult decat i-au fost nevoie pentru a cuceri Galia. Singurul sau gand era acela de a da o lectie cutezatorului rege dac. Nu apuca sa isi duca planul la indeplinire. Este ucis in anul 44 i.Hr, in urma unui complot al senatorilor. La scurt timp, Burebista cade prada unui complot similar pus la cale, cel mai probabil, de regii daci pe care ii supusese. Dacia este sfasiata aproape imediat in patru parti, apoi in cinci, asa cum ne spune istoricul Strabon. In Transilvania, acolo unde preotul Decenu preluase puterea regelui si acolo unde se gasea cea mai puternica factiune dacica, avea sa se nasca, cat de curand, un alt rege pe masura lui Burebista… nimeni altul decat Diurpaneus – Decebal. El, marele rege Burebista, isi ocupase deja locul printre zeii neamului sau.
http://www.descopera.ro/
Nicicand nu au avut tracii, fie ei daci sau de alta sorginte, un lider mai impunator si mai influent decat a fost Burebista. Nu sunt cuvintele autorului acestui articol ci ale contemporanilor sai, locuitorii cetatii Dionysopolis, Balcicul de astazi, cei care il numeau cu mandrie “cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia”. Este regretabil faptul ca, astazi, sursele care sa ne redea adevarata complexitate a geniului lui Burebista, dimensiunile reale, fizice sau morale ale marelui rege trac, lipsesc cu desavarsire. Au ramas doar ecourile faptelor sale in operele unora dintre cei mai ilustri istorici antici, acestea fiind, de fapt, singurele date pe care le detinem. Suficient, insa, pentru a ne crea o imagine despre personalitatea remarcabila a celui care a influentat decisiv istoria in urma cu mai bine de doua milenii.
Pastrand proportiile, putem compara pe “cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia” chiar cu Alexandru Macedon… un lider ce a reusit intr-un timp foarte scurt sa ii uneasca pe cei de un neam cu el, sa supuna semintii indepartate si sa sfarseasca neinfrant in lupta o existenta demna de marile personalitati ale istoriei. Si tot asemenea lui Alexandru Macedon, Burebista a luat odata cu el ceea ce realizase. Ucisi in urma unor comploturi, cei doi monarhi nu au lasat in urma imperiile pe care le creasera, acestea fiind sfasiate si impartite intre cei care le-au urmat la conducere.
Cine a fost, insa, Burebista, care au fost realizarile sale si cine au fost personajele cheie care i-au influentat decisiv actiunile?
Aproape orice manual de istorie, in special din seria celor post-decembriste, sustinea ca Burebista, marele rege al daco-getilor s-a inscaunat rege in anul 82 i.Hr si a cazut prada unui complot al nobililor in anul 44 i.Hr., acelasi an in care isi pierdea viata, intr-un mod similar, Iulius Cezar. Chiar daca nu sunt departe de adevar, astfel de afirmatii sunt, insa, nesigure. Cu siguranta ca atari probleme nu s-ar fi ridicat daca, din operele istoricilor antici care s-au ocupat cu istoria dacilor, s-ar fi pastrat macar una. Poate cea mai importanta dintre aceste lucrari, “Istoria Getilor”, scrisa de Dion din Prusa (cca 40-120 d.Hr) sau Dion Chrysostomos (Gura de Aur), asa cum mai era cunoscut istoricul antic, mai exista inca in secolul al VI-lea d.Hr., dupa cum afirma un alt istoric important, gotul Iordanes. Chiar daca acesta din urma face o grava confuzie confundandu-i pe goti cu geti, cel mai probabil in ideea de a gasi pentru neamul sau un trecut stralucit, informatiile preluate de acesta din opera lui Dion Chrysostomos sunt in masura sa faca oarecare lumina asupra trecutului lui Burebista: “Apoi, in vreme ce la goti (geti) domnea Buruista, a venit in Gotia (Getia) Deceneu, pe vremea cand Sylla a pus mana pe putere la Roma. Primindu-l pe Deceneu, Buruista i-a acordat o putere aproape regala. Dupa sfatul acestuia, gotii (getii) au inceput sa pustiasca pamanturile germanilor pe care acum le stapanesc francii”.
Se intelege astfel ca Burebista domnea deja in anul 82 i.Hr., an in care Sylla lua titlul de dictator la Roma. Ca inscaunarea sa nu putea fi departe de aceasta data o arata insasi durata domniei lui. Numai daca presupunem ca moartea sa a avut loc in anul 44 d.Hr, si avem deja 38 de ani in care Burebista a stapanit peste intregul neam al daco-getilor. Cu atat mai mult daca sustinem acea opinie a istoricilor care afirma ca tragicul sfarsit al regelui dac a avut loc cu putin timp inainte de razboaiele panonice ale lui Octavianus (35-33 i.Hr). Evident, o domnie atat de indelungata nu era ceva neobisnuit pentru lumea antica. Acelasi Iordanes vorbeste de un urmas al lui Burebista, Scorilo/Coryllus, ce a condus destinele dacilor timp de 40 de ani. Teres, regele odrisilor (traci din sudul Dunarii), a trait nu mai putin de 92 de ani, dupa cum sustine istoricul Theopompos, iar contemporanul lui Burebista, Mithridades al VI-lea Eupator a domnit 48 de ani (111-63 i.Hr.). Chiar daca nu il putem alatura regilor din sudul si nordul Dunarii, trebuie amintit si monarhul cu cea mai lunga domnie din istoria omenirii, anticul faraon Pepi al II-lea Neferkare, cel care a stat in fruntea Egiptului pentru nu mai putin de 94 de ani (cca. 2278 – 2184 i.Hr.).
Nu trebuie uitata, insa, nici acea parte a istoricilor care neaga vehement veridicitatea scrierilor lui Iordanes si implicit ca Burebista ar fi fost un rege al dacilor in anul 82 i.Hr. Opinia acestora se bazeaza pe un document contemporan cu monarhul daco-get, stela ridicata in cinstea diplomatului Acornion din Dionysopolis (Balcicul de azi). Acornion, un apropiat al lui Burebista, este pomenit cu cinste de catre locuitorii Dionysopolisului, ca unul dintre cei mai de seama cetateni, iar printre faptele sale se numara si o misiune diplomatica efectuata undeva intre anii 70-62 i.Hr., la tatal unui important rege dac, in cetatea Argedava (o locatie inca neidentificata, aflata probabil undeva pe cursul raului Arges). De aici si pana la supozitia ca este vorba de o misiune pe langa tatal lui Burebista, nu a mai fost decat un pas, ceea ce ar echivala cu o restrangere substantiala a anilor de domnie ai acestuia. Informatia este, insa, supusa unor opinii total divergente in randul oamenilor de stiinta, nu putini fiind aceia care sustin ca regele la care soseste Acornion in calatoria sa este chiar Burebista. De altfel, prietenia durabila si ajutorul reciproc dintre cei doi sunt bine cunoscute. Mai mult, razboaiele lui Burebista cu celtii, care au loc in jurul anului 60 i.Hr., se petrec dupa unirea triburilor dace, eveniment care nu putea fi realizat intr-un timp extrem de scurt. Cu siguranta, insa, ca faptele marelui rege sunt mult mai importante decat biografia sa inca neelucidata.
Premizele pentru o unire a triburilor dacice intr-un singur neam erau deja create in momentul venirii la tron a lui Burebista. Izvoarele vremii arata, fara putinta de tagada, o migratie a clasei razboinice dace din nordul Dunarii catre Transilvania, acolo unde se naste un puternic centru politico-religios al stramosilor nostri. In Germania, Ariovistus incercase unirea triburilor germanice impotriva Romei, in timp ce Mithridades al VI-lea Eupator intemeiase in Asia Mica un stat puternic si intins, ce se dorea un adversar pe masura Cetatii Eterne. Roma isi amplifica tendintele expansioniste si chiar si la celti si la tracii sud-dunareni aparusera tendintele de unificare. Dacilor nu le lipsea decat un lider de geniu, iar acesta s-a dovedit, cu prisosinta, Burebista.
Este cert ca denumirea de rege in lumea barbara desemna, mai degraba, un sef de trib sau al unei uniuni de triburi. Faptul ca Burebista este numit “cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia” (un fel de rege al regilor) nu poate insemna decat ca el reusise sa se impuna in fata liderilor locali si sa ii supuna pe acestia sub o singura conducere, fapt nemaintalnit in lumea tracilor. Este foarte posibil ca Burebista sa nu fi avut de infruntat fiecare trib dacic ci, mai degraba, sa fi realizat o mare unire a unor uniuni de triburi deja existente. Ca dovada faptul ca, dupa moartea sa, Dacia ce Mare se imparte in patru, apoi cinci parti, conduse de lideri mai putin insemnati, probabil urmasii sau chiar sefii uniunilor de triburi supuse. Dar unirea dacilor intr-un singur neam nu era decat primul pas din tumultuoasa domnie a lui Burebista.
Asa cum anticipase Herodot, tracii uniti puteau fi cel mai puternic dintre neamuri, iar Burebista rivaliza de acum cu ceilalti doi colosi ramasi in lupta pentru Europa, odata cu moartea lui Mithridades al VI-lea Eupator, Ariovistus si Cezar. Armata sa numara circa 200.000 de luptatori “ticalositi de nesfarsitele razboaie”, suficient cat sa il faca un rival de temut chiar si pentru Roma. De altfel, Burebista nu se teme sa ii infrunte pe gali, pe germanici si chiar pe romani. In lupta data intre anii 73-72 i.Hr de guvernatorul Antonius Hybrida cu locuitorii Histriei, locuitori sprijiniti de o armata de barbari, prezenta lui Burebista ca adversar al romanilor este una cat se poate de probabila. Era doar prima lupta a regelui daco-get cu Roma si, totodata, prima dovada pentru el ca romanii nu sunt invincibili. Luptele cele mai aprige se dau insa cu celtii razboinici aflati pe teritoriul Daciei.
O succesiune a bataliilor date de Burebista este greu de realizat. Putinele izvoare antice nu dau detalii asupra cronologiei luptelor regelui dac, mai ales ca el nu intra in atentia istoricilor greco-romani decat in momentul in care era evident ca Dacia devenise o problema spinoasa pentru “lumea civilizata”. Cel mai probabil, Burebista a declansat razboiul impotriva boiilor si tauriscilor aflati sub conducerea lui Critasiros in dorinta de a elibera vestul Daciei de amenintarea si jafurile continue ale celtilor. Insusi Strabon afirma ca, dupa ce cucerisera Roma in anul 390 i.Hr, si dupa izgonirea lui de catre romani “boiii se stramutasera langa Istru, traind amestecati cu tauriscii si razboindu-se cu dacii, pana cand acestia le-au sters neamul de pe fata pamantului”. Acelasi Strabon sustine ca Burebista a “pustiit pe celtii care erau amestecati cu tracii si cu ilirii si a nimicit pe de-a-ntregul pe boiii aflati sub conducerea lui Critasiros si pe taurisci”. Atat de crunta a fost razbunarea lui Burebista incat pamantul celtilor boii, anarti si taurisci a ramas loc de pasunat pentru neamurile vecine. Cu toate acestea, chiar si Strabon se lasa uneori purtat de exaltare. Faptul ca boiii nu au fost exterminati, asa cum sustine istoricul antic, o confirma insusi Iulius Cezar, cel care ii descrie pe celtii supravietuitori incercand sa scape de napasta dacilor si cautand aliante cu triburile galice pentru a prada din nou. In plus, boiii sunt cei care au dat numele Boemiei de astazi.
Nu la fel stau lucrurile si cu scordiscii aflati la gurile Tisei. Fosti aliati ai dacilor in campaniile de jaf de la sudul Dunarii, ei devin adversari ai lui Burebista si sunt aproape stersi din istorie de uriasa armata a dacilor. Ca astfel au stat lucrurile, o poate explica orice strateg militar. Este greu de imaginat ca, atata vreme cat Roma era principalul advesar al lui Burebista, acesta sa fi incercat o campanie impotriva latinilor stiind ca poate fi impresurat de celtii cei razboinci si imprevizibili. Doar un nebun ar fi riscat un razboi pe cel putin doua fronturi, astfel ca, o campanie indreptata initial spre celti si apoi spre cetatile de la Marea Neagra si catre Balcani este cea mai plauzibila desfasurare a lucrurilor.
Cele mai sangeroase lupte ale lui Burebista se incheiasera. Dacia fusese eliberata de pericolul celt dar, pentru regele dac, misiunea sa in fruntea dacilor era departe de a se fi incheiat. Ducand o politica expansionista demna doar de marii luptatori ai Antichitatii, el isi indreapta atentia catre bogatele colonii grecesti de la malul Marii Negre. In anul 55 i.Hr, cetatea Olbia de la gurile Bugului este prima care se pleaca in fata dacilor. Urmeaza Tyras, Histria (acolo unde Burebista arde din temelii cetatea ce cutezase sa il infrunte), Tomisul si Mesembria. Alte cetati refuza lupta si se predau pasnic, asa cum se intampla cu locuitorii Dyonisopolisului. Muntii Haemus sunt si ei trecuti in stapanirea regelui neinvins al daco-getilor. De acum, conflictul cu Roma parea inevitabil.
Sfidand practic pericolul, Burebista intreprinde campanii de jaf in Macedonia si Iliria, acolo unde romanii se vad nevoiti sa se recunoasca infranti. Mai mult, monarhul dac incearca sa influenteze politica Romei si se implica puternic in razboiul dintre Pompei si Cezar. Acelasi Acornion din Dyonisopolis este omul care negociaza din umbra cu Pompei in favoarea dacilor. Privita astazi ca o eroare, alegerea lui Burebista a fost, insa, una cat se poate de logica la momentul respectiv. Cezar avea toti sortii impotriva sa. Pierduse prima batalie impotriva lui Pompei, iar acesta din urma se autointitula deja lider al Romei. Mai mult, intr-un discurs public el lasa de inteles ca se baza pe ajutorul unui puternic rege barbar. Cine altul sa fie puternicul sustinator al romanului daca nu dacul Burebista?
Istoria nu este, insa, una previzibila. Desi o armata numeroasa a dacilor marsaluia in ajutorul lui Pompei, Cezar anticipase pericolul si atacase fara sa mai stea pe ganduri. La Pharsalos, el obtine o victorie ce avea sa schimbe fata lumii pentru totdeauna. Nu putem decat sa ne imaginam ce s-ar fi intamplat daca razboinicii daci ar fi ajuns la timp in ajutorul lui Pompei. Drept raspuns, noul lider al Romei nu se gandea decat la razbunare. In Macedonia, el maseaza o armata uriasa, circa 150.000 de legionari, cu mult mai mult decat i-au fost nevoie pentru a cuceri Galia. Singurul sau gand era acela de a da o lectie cutezatorului rege dac. Nu apuca sa isi duca planul la indeplinire. Este ucis in anul 44 i.Hr, in urma unui complot al senatorilor. La scurt timp, Burebista cade prada unui complot similar pus la cale, cel mai probabil, de regii daci pe care ii supusese. Dacia este sfasiata aproape imediat in patru parti, apoi in cinci, asa cum ne spune istoricul Strabon. In Transilvania, acolo unde preotul Decenu preluase puterea regelui si acolo unde se gasea cea mai puternica factiune dacica, avea sa se nasca, cat de curand, un alt rege pe masura lui Burebista… nimeni altul decat Diurpaneus – Decebal. El, marele rege Burebista, isi ocupase deja locul printre zeii neamului sau.
http://www.descopera.ro/
Darsii
Darsii
Despre darsi nu se cunosc decit unele menţiuni succinte şi nu suficient de clare. Istoricul antic Apian ii menţionează alături de unele seminţii din Illyria, fiind consideraţi a avea o descendenţă comună cu dardanii, moesii, partenii si alţii.
Este posibil ca darsii să fie unul si acelaşi neam dacic al dersailor, o ramificaţie a odomanţilor sau poate a edonilor, care locuiau pe malul sting al cursului inferior al rîulul Strymon.
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Despre darsi nu se cunosc decit unele menţiuni succinte şi nu suficient de clare. Istoricul antic Apian ii menţionează alături de unele seminţii din Illyria, fiind consideraţi a avea o descendenţă comună cu dardanii, moesii, partenii si alţii.
Este posibil ca darsii să fie unul si acelaşi neam dacic al dersailor, o ramificaţie a odomanţilor sau poate a edonilor, care locuiau pe malul sting al cursului inferior al rîulul Strymon.
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Dionii
Dionii
Unul dintre importantele neamuri din Muntii Rodopi, asezati în numar mare, pe cursul superior al râului Nestos (Mesta), asa cum precizeaza în sec.V îe.n. Tucidide. Li se mai spunea si machairophorii, adica "purtatorii de sabii scurte si încovoiate". Dionii se numara printre triburile trace care si-au pastrat independenta fata de regatul odrisilor, angajându-se în armata lui Sitalkes.
Unii istorici considera pe dioni o ramura a bessilor, care urmare a denumirii de diobessi folosita de Plinius cel Batrân, în Istoria naturala, denumire care desemna populatia traca din preajma izvoarelor si de pe cursul superior al Fluviului Hebrus.
Dupa parerea lui V.Pârvan, dioii mentionati de Tucidide ar putea fi identificati cu o populatie dacica. Staruinta cu care revine totusi în izvoare localizarea dionilor între Srtymon si Hebrus pare sa nu lase nici o îndoiala asupra originii lor sud-tracice.
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Unul dintre importantele neamuri din Muntii Rodopi, asezati în numar mare, pe cursul superior al râului Nestos (Mesta), asa cum precizeaza în sec.V îe.n. Tucidide. Li se mai spunea si machairophorii, adica "purtatorii de sabii scurte si încovoiate". Dionii se numara printre triburile trace care si-au pastrat independenta fata de regatul odrisilor, angajându-se în armata lui Sitalkes.
Unii istorici considera pe dioni o ramura a bessilor, care urmare a denumirii de diobessi folosita de Plinius cel Batrân, în Istoria naturala, denumire care desemna populatia traca din preajma izvoarelor si de pe cursul superior al Fluviului Hebrus.
Dupa parerea lui V.Pârvan, dioii mentionati de Tucidide ar putea fi identificati cu o populatie dacica. Staruinta cu care revine totusi în izvoare localizarea dionilor între Srtymon si Hebrus pare sa nu lase nici o îndoiala asupra originii lor sud-tracice.
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Dimensii
Dimensii
Trib trac ce se pare ca au avut drept centru, localitatea Dimum (azi Belene), de la care li se trage numele.
Al. Suceveanu, Piarensii si Dimensii, in Magazin istoric, anul XI, nr. 3 (120), mar., 1977, p. 51.
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Trib trac ce se pare ca au avut drept centru, localitatea Dimum (azi Belene), de la care li se trage numele.
Al. Suceveanu, Piarensii si Dimensii, in Magazin istoric, anul XI, nr. 3 (120), mar., 1977, p. 51.
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Derronii
Derronii
Trib tracic nementionat de izvoarele literare antice si identificat de savanti cu ajutorul monedelor de argint pe care le-a emis între anii 520-500 î.e.n. Sunt cunoscute 2 tipuri principale de monede, în greutate de cca. 40,5 g (dodecadrahme) - cele mai grele dintre emisiunile triburilor tracice - sau de cca. 28 g (octodrahme), cu legenda derro (în transcriere latina). Monede de acest fel sunt prezente în tezaurele de la Ishtib (sudul Iugoslaviei), Velicikovo (Bulgaria) si din Egipt, unde apar împreuna cu alte emisiuni monetare, gasite la Fayum, Zagazig si Asyut (ultimul tezaur - descoperit în 1968-1969).
Deoarece unii scriitori antici, printre care se numara Strabon si Pomponius Mela, vorbesc despre un munte Derris, situat în Sithonia, în partea centrala a Peninsulei Chalcidice, n-ar fi exclus ca derronii, daca tinem seama de activitatea lor monetara, sa fi locuit într-o zona din vecinatatea acestuia, nu prea departe de regiunea miniera a Pangeului (azi în Grecia).
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Trib tracic nementionat de izvoarele literare antice si identificat de savanti cu ajutorul monedelor de argint pe care le-a emis între anii 520-500 î.e.n. Sunt cunoscute 2 tipuri principale de monede, în greutate de cca. 40,5 g (dodecadrahme) - cele mai grele dintre emisiunile triburilor tracice - sau de cca. 28 g (octodrahme), cu legenda derro (în transcriere latina). Monede de acest fel sunt prezente în tezaurele de la Ishtib (sudul Iugoslaviei), Velicikovo (Bulgaria) si din Egipt, unde apar împreuna cu alte emisiuni monetare, gasite la Fayum, Zagazig si Asyut (ultimul tezaur - descoperit în 1968-1969).
Deoarece unii scriitori antici, printre care se numara Strabon si Pomponius Mela, vorbesc despre un munte Derris, situat în Sithonia, în partea centrala a Peninsulei Chalcidice, n-ar fi exclus ca derronii, daca tinem seama de activitatea lor monetara, sa fi locuit într-o zona din vecinatatea acestuia, nu prea departe de regiunea miniera a Pangeului (azi în Grecia).
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Dantheletii
Dantheletii
Herodot îi situeaza pe dantheleti la izvoarele Strymonului (Struma), dar Strabon îi localizeaza, împreuna cu corallii, si bessii, între Muntii Haemus si Pont. De la istoricul grec Polibiu (203-120 î.e.n) aflam ca regele macedonean Filip V a întreprins, în anul 183 î.e.n., o incursiune prin mijlocul Traciei spre teritoriile odrisilor, bessilor, si ale dantheletilor, jefuindu-le satele si locuintele. Împreuna cu dardanii si scordiscii, dantheletii au atacat în anul 85 î.e.n. Macedonia, fiind respinsi de generalul roman Sylla.
Mai târziu bastarnii au pustiit tinuturile dantheletilor, condusi pe atunci de un rege orb, Sitas. În sprijinul lor, dupa cum relateaza Dio Casius, a venit în anul 29 î.e.n., Marcus Licinius Crassus, care a urmarit pe bastarni pâna la gurile Dunarii. De la acelasi istoric mai aflam ca bastarnii i-au atacat din nou pe dantheleti, razbunându-se pentru cele îndurate de pe urma romanilor.
Împreuna cu scordiscii, dantheletii au întreprins, în anul 16 î.e.n., o campanie de jaf în Macedonia. În epoca Imperiului roman, teritoriul dantheletilor a devenit unul dintre punctele strategice principale ale provinciei Tracia.
Numele lor apare si în Tabula Peutingeriana. Ca soldati, dantheletii sunt mentionati în legiunile romane de pe limesul de la Rhin.
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Herodot îi situeaza pe dantheleti la izvoarele Strymonului (Struma), dar Strabon îi localizeaza, împreuna cu corallii, si bessii, între Muntii Haemus si Pont. De la istoricul grec Polibiu (203-120 î.e.n) aflam ca regele macedonean Filip V a întreprins, în anul 183 î.e.n., o incursiune prin mijlocul Traciei spre teritoriile odrisilor, bessilor, si ale dantheletilor, jefuindu-le satele si locuintele. Împreuna cu dardanii si scordiscii, dantheletii au atacat în anul 85 î.e.n. Macedonia, fiind respinsi de generalul roman Sylla.
Mai târziu bastarnii au pustiit tinuturile dantheletilor, condusi pe atunci de un rege orb, Sitas. În sprijinul lor, dupa cum relateaza Dio Casius, a venit în anul 29 î.e.n., Marcus Licinius Crassus, care a urmarit pe bastarni pâna la gurile Dunarii. De la acelasi istoric mai aflam ca bastarnii i-au atacat din nou pe dantheleti, razbunându-se pentru cele îndurate de pe urma romanilor.
Împreuna cu scordiscii, dantheletii au întreprins, în anul 16 î.e.n., o campanie de jaf în Macedonia. În epoca Imperiului roman, teritoriul dantheletilor a devenit unul dintre punctele strategice principale ale provinciei Tracia.
Numele lor apare si în Tabula Peutingeriana. Ca soldati, dantheletii sunt mentionati în legiunile romane de pe limesul de la Rhin.
http://www.enciclopedia-dacica.ro/
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Felicitari Valentine's Day
Felicitari 8 Martie
Felicitari Halloween
Felicitari Craciun
Felicitari Anul Nou
