Burebista - întemeitorul Daciei, ucis în urma unui complot al aristocraţiei pentru că avea prea multă putere
Burebista a rămas în istorie drept cel mai impunător rege al dacilor. A fost omul care a reuşit să unească sub stăpânirea sa triburile aflate în conflict şi să aducă Dacia în culmea puterii militare. Burebista, numit în vremea sa „cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia“, a fost ucis în urma unui complot, iar după moartea sa, relaţiile dintre uniunile de triburi s-au destrămat.
Istoricii îl consideră pe Burebista (82 î.Hr. - 44 î.Hr.) întemeietorul statului dac, omul care a reuşit să unească sub stăpânirea sa triburile care populau în urmă cu peste două milenii actualul teritoriu al României şi teritoriile din Balcani. Cele mai cuprinzătoare mărturii din Antichitate despre Burebista aparţin istoricului Strabon.
„Lăsând la o parte trecutul îndepărtat al geţilor, întâmplările din vremea noastră sunt următoarele: ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista i-a înălţat atât de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi prin ascultare faţă de porunci, încât în câţiva ani a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine. Ba încă a ajuns să fie temut şi de romani”, scria istoricul antic, Strabon, în Geografia, potrivit autorilor volumului „Izvoare privind istoria României”, publicat de Editura Republicii Populare Române, în 1964.
Puterea militară a statului dac devenise o ameninţare pentru romani şi celţi, iar regatul se afla în culmea prosperităţii. În epoca sa au fost ridicate cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, iar potrivit unor istorici, capitala regatului dac se afla la Costeşti. Aşezările din Munţii Orăştiei au devenit centrul politic, militar şi religios al Daciei, o ţară ale cărei graniţe se întindeau de la râul Morava şi Dunărea Mijlocie la Marea Neagră şi Bug şi de la Carpaţii Nordici la Munţii Balcani.
Războaiele lui Burebista
Potrivit istoricilor, armatele lui Burebista ajungeau la 200.000 de oameni. Cu ajutorul lor, Burebista a supus şi distrus mai multe triburi stabilite în spaţiul carpatic şi a reuşit să îi alunge pe celţii care ocupaseră ţinuturi întinse din actualul teritoriu al Transilvaniei.
„Căci trecând prin îndrăzneală Dunărea şi jefuind Tracia până în Macedonia şi Iliria, a pustiit pe celţi, care erau amestecaţi cu tracii şi ilirii şi a nimicit pe de-aîntregul pe boii aflaţi sub conducerea lui Cristarsiros şi pe taurisci”, informa istoricul antic Strabon.
La mijlocul secolului I î. Hr., Burebista a cucerit teritoriile de la malul Mării Negre şi vechile cetăţi greceşti disputate de greci şi romani.
„Burebista se năpusteşte pe la 55 î.e.n. asupra oraşelor pontice. Prima cetate atacată e Olbia, aşezată la gurile Bugului. Cu ajutorul altor triburi (probabil bastar-nice), poate şi cu al elementelor nemulţumite (sclavi, sărăcime exploatată) din interior, Burebista cucereşte şi pustieşte cetatea ce îndrăznise să i se împotrivească. Tyras suferă aceeaşi soartă. Histria a fost asediată, după cum mărturiseşte decretul în cinstea lui Aristagoras, zidurile i-au fost distruse, teritoriul rural ocupat timp de trei ani şi mulţi dintre cetăţeni au fost făcuţi prizonieri, trebuind să fie răscumpăraţi cu mari sume de bani.Despre Tomis se ştie că a suferit un greu asediu şi că mulţi cetăţeni au părăsit oraşul, fugind de primejdie. La Callatis n-ar fi exclus ca tot de pe urma distrugerilor provocate de atacul lui Burebista să fi fost necesară refacerea unor edificii ruinate despre care vorbeşte o inscripţie. Cetatea Odessos cunoaşte o pribegie în masă; o inscripţie din Mesembria îi cinsteşte pe câţiva din strategii oraşului care s-au distins în luptele împotriva lui Burebista, vorbind şi de gărzile de zi şi de noapte înfiinţate pentru a feri cetatea de vreun atac prin surprindere. Mesembria a trebuit, desigur, să recunoască în cele din urmă autoritatea regelui dac, şi acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu Apollonia. De la Olbia până la Apollonia, litoralul pontic se afla în mâinile lui Burebista, care până în anul 43 îşi completează cuceririle, ducându-şi cetele victorioase la poalele Balcanilor şi în Illiria. Numai oraşul Dionysopolis a fost cruţat”, relata istoricul Hadrian Daicoviciu, în volumul „Dacii”.
Cel mai mare rege al Daciei
Burebista l-a sprijinit apoi pe generalul Pompei în războiul civil purtat cu Cezar, asigurându-şi astfel recunoaşterea hotarelor extinse ale Daciei. Istoricii susţin că generalul Cezar a ajuns să se teamă de puterea regelui Burebista, cele care avea să fie numit, potrivit unei inscripţii greceşti din vremea sa, "cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia".
„Spre a ţine în ascultare poporul, el şi-a luat ajutor pe Deceneu, un şarlatan care rătăcise multă vreme prin Egipt, învăţând acolo unele semne de proorocire, mulţumită cărora susţinea că tălmăceşte voinţa zeilor. Ba încă de un timp fusese socotit şi zeu, aşa cum am arătat când am vorbit despre Zamolxis. Ca o dovadă pentru ascultarea ce i-o dădeau geţii, este şi faptul că ei s-au lăsat înduplecaţi să taie viţa de vie şi să trăiască fără vin”, arăta Strabon, în Geografia, potrivit autorilor volumului „Izvoare privind istoria României”.
Moartea fulgerătoare
Burebista a fost înlăturat însă, potrivit istoricilor, de aristocraţia nemulţumită de creşterea puterii acestuia. Ar fi fost victima unui complot. După moartea sa, survenită morţii duşmanului său Cezar, regatul dac s-a destrămat în patru şi apoi cinci uniuni de triburi. „Cât despre Burebista, acesta a murit din pricina unei răscoale, mai înainte ca romanii să apuce a trimite o armată asupra lui. Urmaşii acestuia la domnie s-au dezbinat, fărâmiţând puterea în mai multe părţi. De curând, când împăratul August a trimis o armată împotriva lor, puterea era împărţită în cinci state. Atunci însă puterea se împărţise în patru. Astfel de împărţiri sunt vremelnice şi se schimbă când într-un fel, când într-altul. Neamul geţilor, care se înălţase atât de mult sub Burebista, a decăzut apoi cu totul din pricina dezbinărilor lăuntrice şi din pricina romanilor. Totuşi ei sunt încă în stare şi astăzi să trimită la luptă 40.000 de oameni”, scria istoricul şi geograful Strabon, care a trăit în perioada domniei lui Burebista.
sursa: adevarul.ro , wikipwdia