Ausdecensii ( usdecensii )

Ausdecensii
     Puternic trib tracic, care a locuit la nord de muntii Haemus (Balcani), între râurile Utus (Vit) si Asamus (Osem) afluenti ai Dunarii. Prin secolele I-II e.n. romanii i-au colonizat si împroprietarit pe ausdecensi la sud de Adamclisi si în alte parti ale Dobrogei, în mijlocul populatiei geto-dacice, ostila stapânirii romane. Se întelegeca asemenea împroprietariri au dat nastere unor ascutite lupte pentru pamânt între geto-dacii autohtoni si tracii balcanici, deveniti instrumente ale dominatiei romane la Dunare.
     În urma cu 75 de ani, istoricul Gr.G.Tocilescu a descoperit în satul Cetatea din judetul Constanta un stâlp de piatra gravat cu o inscriptie în limba latina si în care este vorba despre astfel de împroprietariri. În traducere, texul acestei inscriptii care, la vremea respectiva, a fost publicat cu mult lacune de lectura , suna astfel: "S-au asezat stâlpii de hotar al teritoriului comunitatii ausdecensilor, înspre daci. Caius Vexarus a delimitat hotarele, în conformitate cu actele de proprietate ale comunitatii. Dacii sunt obligati sa iasa dincolo (de aceste semne). Stâlpii de hotarnicie ai teritoriului comunitatii sa fie respectati. Messalla Pieror (?) a înfipt (în pamânt) stâlpii de hotar ai teritoriului. Ordinul fiind dat de catre Helvius Pertinax, guvernatorul de rang consular (al provinciei Moesia Inferior), s-a executat de Anternius Antonius, comandantul cohortei I de cilicieni". Este deci vorba despre un litigiu de propietate între geto-dacii si tribul tracic al ausdecensilor. Inscriptia dateaza din anii 177-179 e.n., perioada în care, dupa aflam din alte documente, Pertinax cumula functiile de guvernator al provinciilor Moesia Inferior, Moesia Superior si al celor trei Dacii. Din textul mentionat rezulta ca tracul C.Vexarus, un fel de inginer hotarnic, ajutat de un alt trac Messalla Pieror (?), a redelimitat teritoriul, asezând din loc în loc, stâlpi de hotarnicie. Pentru ca în timpul acestei actiuni sa nu se produca încaierari între partile în litigiu, prudentul guvernator Pertinax a ordonat tribunului Anternius Antonius, care comanda cohorta I de cilieni, cu garnizoana la Tomis (Constanta), sa fie prezent la fata locului cu soldatii sai. Inscriptia este categorica fata de daci, carora li se ordona sa "iasa" din teritoriul acordat ausdecensilor si, pe viitor, sa le "respecte" pamântul .
      În Dobrogra s-au gasit si alti stâlpi de hotarnicie, care reflecta o apriga lupta pentru pamânt între bastinasii geto-daci si colonistii de tot felul, veniti o data cu acvilele Romei. Doar poetul Ovidiu, în exilul sau tomitan, a manifestat simpatie fata de acesti autohtoni dârji, exploatati în vremea stapânirii romane pentru ca se opusesera legiunilor imperiale, atunci când acestea patrunsesera între Dunare si mare. Asa se explica de ce, în momentele de criza ale Imperiului roman (navala costobocilor din anul 170 e.n., razboaiele cu marcomanii si sarmatii ale împaratului Marcus Aureliu s.a.) geto-dacii din aceasta parte a Moesiei au cautat sa reintre în posesia pamânturilor ce le fusesera rapite. Ei n-au constituit o minoritate de daci alungati de peste Dunare de catre Traian, cum gresit afirma istoricul A.Alföldi, ci s-au aflat aici înca din vremea expeditiei lui Darius I (514 î.e.n.)opunându-se invaziei persane, fiind "cei mai bravi si mai drepti dintre traci", dupa aprecierea lui Herodot.

http://www.enciclopedia-dacica.ro/