Astii

Astii
     Trib tracic localizat în apropierea coloniei grecesti Apollonia Pontica (azi Sozopol, Bulgaria), putin mai retras în sus de la mare, asa cum ne informeaza Strabon. În câteva locuri din apropierea litoralului, inclusiv pe teritoriul ocupat de asti s-au descoperit în mai multe rânduri "tezaure" continând vârfuri de sageti din bronz, turnate anume ca piese de schimb premonetar. S-a emis ipoteza ca astii ar fi fost producatorii si purtatorii acestor mijloace de schimb. Pe baza unor date mai recente, majoritatea cercetatorilor înclina însa sa accepte o alta explicatie si anume ca turnarea acestor vârfuri de sageti s-a facut în principal, în atelierele coloniilor grecesti milesiene: Olbia, Histria si Apollonia.
     Tot de la Strabon stim ca astii au fost pirati temuti si ca jefuiau pe cei care debarcau pe coasta pustie si stâncoasa a promontoriului Thynias. Potrivit unei alte ipoteze, astii ar fi creat un mare regat, ce ar fi luat locul celui al odrisilor jucând un important rol istoric în epoca elenistica. Dar faptele în sprijinul acestei supozitii ne apar insuficiente. Cert este ca astii au dominat litoralul amintit, dominatie usurata mult de disparitia regatului celtilor din Tylis (pe la 218 î.e.n.) si de decaderea Apolloniei.
     În anul 108 î.e.n. consulul Cneius Manilus Vulso a intrat în conflict cu astii. Sub Imperiul roman, tinuturile astilor au devenit un domeniu al provinciei Tracia, cuprinzând si zona paduroasa de la vest de muntii Istranca. Din relatarea lui Procopius, aparuta în 551 e.n., retinem o ultima informatie privind regiunea care ne intereseaza, în 550 e.n., sclavinii (slavii) jefuira în voie si tara numita Astica, ramasa pâna atunci nepustiita, si de aceea avura prilejul sa gaseasca acolo prada bogata. Ravasira astfel un tinut întins si ajunsera pâna la Zidurile cele Mari, cale de ceva mai mult de o zi departare de Bizant. Nu mult dupa aceea oastea romana se lua pe urmele navalitorilor si se întâlni cu o parte din ei ; se încaierara pe neasteptate si (romanii) îi pusera pe fuga ».


Ghe. Poenaru Bordea, Astii, in Magazin istoric, Anul X, nr. 11 (116), nov., 1976, p. 22, p. 40.
 I. C. Dragan, Noi, tracii. Istoria noastră multimilenară, vol. I, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1976.
http://www.enciclopedia-dacica.ro/