Propunere Pentru Noul Drapel Al Romaniei
duminică, 30 noiembrie 2014
Cetatea dacică Costești-Blidaru
Cetatea dacică Costești - Blidaru este una dintre cele șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Cetatea a fost construită în secolul I î.Hr. cu scop de protecție împotriva cuceririi romane. Se găsește lângă satul Costești, comuna Orăștioara de Sus din județul Hunedoara..
Situată pe culmea Blidarului (750 m), este cel mai puternic complex fortificat din această zonă, fiind întins pe un platou de aproape 6000 mp. Străjuind malul stâng al apei Grădiștei, la fel ca și cetatea Costești, fortificația de la Blidaru cuprinde de fapt două incinte, unite între ele, având împreună șase turnuri puternice.
Prima cetate, ce ocupă platoul superior al dealului, are o formă trapezoidală, fiind prevăzută cu patru turnuri exterioare, plasate pe colțuri. Potrivit unei ingenioase rigori de arhitectonică militară,
intrarea se făcea prin turnul I, astfel conceput încât să împiedice
desfășurarea forțelor inamicului, silindu-l să cotească spre dreapta și
să-și expună flancul loviturilor. În interior se păstrează urmele unui turn-locuință.
Spre vest de prima cetate a fost construită apoi cetatea a doua, având forma pentagonal
sursa: wikipedia
Aizis
Aizis (alte denumiri: Aixis, Aixim, Airzis, Azizis, Azisis, Aizisis, Alzisis, Aigis, Aigizidava, Zizis) a fost un oraș dacic menționat de către împăratul Traian în Dacica. Era situat lângă Dealul Ruieni, Fârliug, Caraș-Severin.
A fost transformat de romani în Castrul Aizis
Castrul roman Aizis
Prezența unui castru roman aici nu este dovedită arheologic dar este presupusă de cei mai mulți istorici: Gh. Lazarovici, N. Gudea și I Moțu , ș.a. Castrul se înscria pe linia limesului bănățean, care reprezenta o „linie de castre ce funcționează din primul război, având următoarele castre: Arcidava, Surduc (Centum Putei), Berzovia (Berzobis), Fârliug (Aizis), Capul Boului (azi Păltiniș fost Caput Bubali)" . Tot atunci s-au construit și cele două drumuri romane: Lederata - Tibiscum și Dierna - Tibiscum, sau, dacă au fost construite mai înainte, au fost refăcute și mărite.
Scrierea împăratului Marcus Ulpius Traianus (98-117), intitulată Dacica, în care acesta relata campaniile armatei romane în Dacia în anii 101-102 si 105-106, s-a pierdut, din ea păstrându-se o singură propoziție: „inde Berzobi deinde Aizim processimus” (de acolo am înaintat la Berzobis și pe urmă la Aizis), fragment păstrat de grămăticul Priscianus (VI; 13), Ptolemeu (Geografia; IV; 14).
sursa: wikipedia
A fost transformat de romani în Castrul Aizis
Castrul roman Aizis
| Alte denumiri | Aigizis, Aigizidava, Aigis, Aixis, Azizis, Zizis | ||
|---|---|---|---|
| Tip | Castru auxiliar | ||
| Tip construcție | Zid de piatră | ||
| Dimensiuni și suprafață | 130 x ? m2 | ||
| Davă preexistentă | Aigizidava | ||
| Unitate administrativă | Dacia Apulensis | ||
| Legături directe cu castrele | (Duleu) • Caput Bubali |
Prezența unui castru roman aici nu este dovedită arheologic dar este presupusă de cei mai mulți istorici: Gh. Lazarovici, N. Gudea și I Moțu , ș.a. Castrul se înscria pe linia limesului bănățean, care reprezenta o „linie de castre ce funcționează din primul război, având următoarele castre: Arcidava, Surduc (Centum Putei), Berzovia (Berzobis), Fârliug (Aizis), Capul Boului (azi Păltiniș fost Caput Bubali)" . Tot atunci s-au construit și cele două drumuri romane: Lederata - Tibiscum și Dierna - Tibiscum, sau, dacă au fost construite mai înainte, au fost refăcute și mărite.
Scrierea împăratului Marcus Ulpius Traianus (98-117), intitulată Dacica, în care acesta relata campaniile armatei romane în Dacia în anii 101-102 si 105-106, s-a pierdut, din ea păstrându-se o singură propoziție: „inde Berzobi deinde Aizim processimus” (de acolo am înaintat la Berzobis și pe urmă la Aizis), fragment păstrat de grămăticul Priscianus (VI; 13), Ptolemeu (Geografia; IV; 14).
sursa: wikipedia
Sarmizegetusa Regia
Sarmizegetusa Regia (= cea regească), situată în satul Grădiștea Muncelului, județul Hunedoara, a fost capitala Daciei preromane.
.JPG)
Nu se cunoaște pronunțarea din limba dacică în mod cert și nici sensul cuvântului. Atât Constantin Daicoviciu în lucrarea Ulpia Traiana, cât și Liviu Mărghitan în Civilizația geto-dacilor prezintă teoria profesorului Ioan I. Russu (în Limba traco-dacilor, cap. 5) care spune că numele este compus din două elemente de bază: zermi (stâncă, înălțime) și zeget (palisadă, cetate), din indoeuropeanul *gegh- „creangă, stîlp (pt. palisadă)”, terminându-se cu un determinativ și având înțelesul de „Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea înaltă”, „Cetate de palisade (construită) pe înălțime (sau stâncă)”. Deoarece Sarmizegetusa inițial nu era o fortificație militară, ci o așezare religioasă și civilă, etimologia trebuie luată în considerare cu anumite rezerve. Se poate ca numele să fi arătat chiar sacralitatea acelui loc, sau faptul că era o cetate regească, la origine.
O altă teorie spune că numele ar însemna: „așezarea sarmaților și a geților” de la termenii: sarmis et getusa din latină. Vasile Pârvan a respins această ipoteză, arătând că sarmații au început să pătrundă în teritoriul getic abia după epoca lui Traian și că numele capitalei era mult mai vechi.. Pârvan a propus citirea Sarmiz-egetusa în sensul „Egetusa a lui Sarmos” sau „Zarmos”, arătând că Zarmos/Zermos a fost un nume tracic cunoscut și citat de cercetătorul austriac (de etnie cehă) Wilhelm Tomaschek, în lucrarea standard Vechii traci, un studiu etnologic. Opinia lui Pârvan a fost împărtășită de savantul bulgar tracolog Dimităr Decev, care a adus în discuție, comparativ, numele de persoane din Lycia (Licia)Zermounsis, Ro-zarmas, Ia-zarmas, Troko-zarmas și varianta tracă bazată pe Zermos, Xermo-sígestos sau Zermo-sígestos.
Tomaschek propusese în acea lucrare din sec. al XIX-lea citirea Zermi-zegétousa, prima parte comparând-o cu harmyá din sanscrită „vatră; cămin; familie” și cu cuvântul armenesc zarm(i) „familia suboles”, sensul final presupus de Tomaschek fiind „casa națiunii (getice)”.
Aceste încercări și altele de a afla semnificația toponimului Sarmizegetusa au generat teorii care rămân doar la stadiul de ipoteze.
Cetatea de pe Dealul Grădiștei este cea mai mare dintre fortificațiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de metri înălțime, fortăreața a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munții Orăștiei, și cuprindea șase citadele.
Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (murus dacicus), a fost construită pe cinci terase, pe o suprafață de aproximativ 30.000 m². Sarmizegetusa conținea deasemenea o zonă sacră. Printre cele mai importante și mari sanctuare circulare dacice se află și Calendarul Circular.
Zidul cetății avea 3 m grosime și o înălțime de aproximativ 4 - 5 m în momentul finalizării construcției lui. Deoarece zidul care îngrădește o suprafață de circa 3 ha este construit în asa fel încât respectă marginile înălțimii, cetatea are o configurație mai neobișnuită, de hexagon cu laturile inegale. În apropiere, spre vest, se află, pe o suprafață de 3 km, o întinsă așezare civilă, în care se observă foarte multe locuințe, ateliere, magazii, hambare, rezezervoare de apă. La 100 de metri spre est, în dreptul porții cetății, din același punct cardinal, se află sanctuarele, care au forme și mărimi variate. Sanctuarele erau situate pe o terasă, care fusese legată de poarta amintită anterior printr-un drum pavat. Nu se știe dacă erau șapte sau opt sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost distruse de romani în timpul ostilităților și nu se poate aprecia dacă era un singur sanctuar mare sau două mai mici construite foarte aproape. Sanctuarele circulare sunt doar două. Se remarcă și pavajul de andezit sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Obiectele de dimensiuni reduse, găsite la Grădiștea Muncelului sunt de forme și dimensiuni diferite. Ies în evidență un vas cu o inscripție cu litere ale alfabetului latin, „DECEBALVS PER SCORILO”, niște blocuri de calcar cu litere grecești și monedele din aur cu înscrisul „KOSON”.
Civilii locuiau pe lângă fortăreață, pe terasele construite în josul muntelui. Nobilimea dacică avea apă în rezidențele lor, adusă prin țevi ceramice. Inventarul arheologic găsit la sit dovedește că societatea Dacică avea un standard înalt de viață.
Capitala Daciei a atins apogeul sub Decebal, regele dac înfrânt de Imperiul Roman in timpul domniei împăratului Traian.
După înfrângerea dacilor, cuceritorii au stabilit o garnizoană militară
acolo și au început să dărâme cetatea. Noua capitală romană, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost construită la o distanță de 40 km de Sarmizegetusa Regia. Împăratul Hadrian, voia ca noua capitală construită de Traian
să fie percepută ca o continuatoare a celei dacice, de aceea i-a și
adăugat numele de Sarmizegetusa. Astăzi, pe locul Ulpiei Traiana
Sarmizegetusa se află localitatea Sarmizegetusa, din județul Hunedoara.
Toate cele 6 fortărețe (Sarmizegetusa Regia, Luncani - Piatra Roșie, Costești - Blidaru, Costești - Cetățuie, Căpâlna și Bănița) care au format sistemul defensiv al lui Decebal, fac acum parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO.
În 2011 angajații unei firme au distrus o parte din situl dacic pentru a
construi o parcare de 3.000 de metri pătrați, punând zidul cetății în
pericol de prăbușire pe o lungime de aproximativ 30 de metri. Amenajarea
parcării a fost plătită de Consiliul Județean Hunedoara, fiind
destinată turiștilor veniți să viziteze situl și s-a făcut fără
aprobarea sau supravegherea arheologilor
sursa: wikipedia
Nu se cunoaște pronunțarea din limba dacică în mod cert și nici sensul cuvântului. Atât Constantin Daicoviciu în lucrarea Ulpia Traiana, cât și Liviu Mărghitan în Civilizația geto-dacilor prezintă teoria profesorului Ioan I. Russu (în Limba traco-dacilor, cap. 5) care spune că numele este compus din două elemente de bază: zermi (stâncă, înălțime) și zeget (palisadă, cetate), din indoeuropeanul *gegh- „creangă, stîlp (pt. palisadă)”, terminându-se cu un determinativ și având înțelesul de „Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea înaltă”, „Cetate de palisade (construită) pe înălțime (sau stâncă)”. Deoarece Sarmizegetusa inițial nu era o fortificație militară, ci o așezare religioasă și civilă, etimologia trebuie luată în considerare cu anumite rezerve. Se poate ca numele să fi arătat chiar sacralitatea acelui loc, sau faptul că era o cetate regească, la origine.
O altă teorie spune că numele ar însemna: „așezarea sarmaților și a geților” de la termenii: sarmis et getusa din latină. Vasile Pârvan a respins această ipoteză, arătând că sarmații au început să pătrundă în teritoriul getic abia după epoca lui Traian și că numele capitalei era mult mai vechi.. Pârvan a propus citirea Sarmiz-egetusa în sensul „Egetusa a lui Sarmos” sau „Zarmos”, arătând că Zarmos/Zermos a fost un nume tracic cunoscut și citat de cercetătorul austriac (de etnie cehă) Wilhelm Tomaschek, în lucrarea standard Vechii traci, un studiu etnologic. Opinia lui Pârvan a fost împărtășită de savantul bulgar tracolog Dimităr Decev, care a adus în discuție, comparativ, numele de persoane din Lycia (Licia)Zermounsis, Ro-zarmas, Ia-zarmas, Troko-zarmas și varianta tracă bazată pe Zermos, Xermo-sígestos sau Zermo-sígestos.
Tomaschek propusese în acea lucrare din sec. al XIX-lea citirea Zermi-zegétousa, prima parte comparând-o cu harmyá din sanscrită „vatră; cămin; familie” și cu cuvântul armenesc zarm(i) „familia suboles”, sensul final presupus de Tomaschek fiind „casa națiunii (getice)”.
Aceste încercări și altele de a afla semnificația toponimului Sarmizegetusa au generat teorii care rămân doar la stadiul de ipoteze.
Cetatea de pe Dealul Grădiștei este cea mai mare dintre fortificațiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de metri înălțime, fortăreața a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munții Orăștiei, și cuprindea șase citadele.
Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (murus dacicus), a fost construită pe cinci terase, pe o suprafață de aproximativ 30.000 m². Sarmizegetusa conținea deasemenea o zonă sacră. Printre cele mai importante și mari sanctuare circulare dacice se află și Calendarul Circular.
Zidul cetății avea 3 m grosime și o înălțime de aproximativ 4 - 5 m în momentul finalizării construcției lui. Deoarece zidul care îngrădește o suprafață de circa 3 ha este construit în asa fel încât respectă marginile înălțimii, cetatea are o configurație mai neobișnuită, de hexagon cu laturile inegale. În apropiere, spre vest, se află, pe o suprafață de 3 km, o întinsă așezare civilă, în care se observă foarte multe locuințe, ateliere, magazii, hambare, rezezervoare de apă. La 100 de metri spre est, în dreptul porții cetății, din același punct cardinal, se află sanctuarele, care au forme și mărimi variate. Sanctuarele erau situate pe o terasă, care fusese legată de poarta amintită anterior printr-un drum pavat. Nu se știe dacă erau șapte sau opt sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost distruse de romani în timpul ostilităților și nu se poate aprecia dacă era un singur sanctuar mare sau două mai mici construite foarte aproape. Sanctuarele circulare sunt doar două. Se remarcă și pavajul de andezit sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Obiectele de dimensiuni reduse, găsite la Grădiștea Muncelului sunt de forme și dimensiuni diferite. Ies în evidență un vas cu o inscripție cu litere ale alfabetului latin, „DECEBALVS PER SCORILO”, niște blocuri de calcar cu litere grecești și monedele din aur cu înscrisul „KOSON”.
Civilii locuiau pe lângă fortăreață, pe terasele construite în josul muntelui. Nobilimea dacică avea apă în rezidențele lor, adusă prin țevi ceramice. Inventarul arheologic găsit la sit dovedește că societatea Dacică avea un standard înalt de viață.
sursa: wikipedia
Hărţile secrete ale Sarmisegetuzei
În 1993, România demara o amplă campanie de punere în valoare a
cetăţilor dacice de la Grădistea şi verificarea unor informaţii ale
istoricilor antici, care spuneau că pe aceşti munţi ar fi existat un oraş
al dacilor. Un studiu multidisciplinar efectuat la faţa locului a pus
în evidenţă faptul că sub ceea ce este acum decopertat există
într-adevăr un oraş întins pe o suprafaţă de peste 200 de kilometri
pătraţi.
Cercetările au fost demarate de
Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul Culturii şi Ministerul
Cercetarii. Ele aveau drept scop delimitarea fizică a complexului de
fortificaţii prin alte metode decât săpăturile arheologice.
Abia în urma acestui studiu, care să
detalieze ce şi unde trebuie săpat, urma să aiba loc decopertarea,
restaurarea, conservarea siturilor şi transformarea zonei într-o
rezervaţie arheologică naţională, punct turistic de importanţă
deosebită, cu protecţie armată din partea jandarmeriei, care urma să
oprească ofensiva jefuitorilor de comori.
Rezultatele, care nu au fost date
oficial publicitatii, sunt uluitoare. Fortificaţiile nu reprezintă doar
cetăţi disparate aşezate pe culmile munţilor, ci un ansamblu compact, o
asezare militaro-civila montană, cu mai multe nuclee, întinsă pe o
suprafaţă de 200 de kilometri pătraţi. Majoritatea vestigiilor sunt încă
acoperite de pământ.
Din comisia formată au făcut parte
specialişti pentru detectarea straturilor de profunzime prin
magnetometrie, specialişti în probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri
constructori, arhitecti şi specialişti în geodezie.
Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat.
Fortificaţiile sunt deosebit de complexe şi sunt suprapuse, în multe
locuri, pe asezări mai vechi. Pentru a avea o imagine a modului în care
s-a lucrat, dăm exemplul grupului format dintr-un geodez şi un
specialist în magnetometrie. Geodezul, regretatul general de divizie
Vasile Dragomir, (foto) căuta zonele de relief care păreau transformate
pentru utilităţi militare. Al doilea instala magnetometrele şi trasa
profilul subsolului în zona indicată.
Magnetometrul este un aparat care poate radiografia şi pune în evidenta
elementele din subsol, la adâncimea dorită de operator. În acest caz
sondajul a mers până la o adâncime de opt metri. Aşa au fost descoperite
construcţiile scufundate în pământ, dar şi incintele subterane care
i-au uluit pe cercetători.
Conform datelor din studiu,
mega-aşezarea regilor daci, un complex militaro-civil, este situată pe
masivul Şureanu, munte care coboara către est, nord şi vest în Podişul
Transilvaniei, între râurile Sebeş şi Strei.
Fiecare înălţime a acestui munte a fost
terasată de jos în sus. Fiecare terasă, care era locuită, era apărată de
ziduri proprii. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetăţi
fortificate. S-a mers până acolo încât fiecare cvartal al unei
aglomeraţii urbane mai mari era la rândul lui apărat de un zid propriu.
În studiu, fiecare aglomerare urbană
este numită «modul», fiecare era apărat de mai multe ziduri dispuse
concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta erau mici, în
general de cateva zeci de metri. Distanţele cele mai mari de la un
nucleu fortificat la altul nu depăsesc patru kilometri. Fiecare
aglomerare are locuinţele şi sanctuarele sale, aşa cum apar şi la
Sarmisegetuza Regia, cea cunoscută până acum.
Între aceste nuclee există însă
numeroase terase cu urme de locuire străvechi, mai vechi decât perioada
dacică clasică. De asemenea, aşezari civile se găsesc peste tot pe văile
apelor dintre munţi. Totul pe o suprafaţă de aproximativ 200 de
kilometri pătraţi.
Cea mai importantă descoperire din
Munţii Orăştiei o reprezintă incintele subterane. În zona numita
Vârtoape, pe o suprafaţă de aproximativ patru kilometri pătraţi există
75 de gropi conice, de diferite dimensiuni, unele cu diametre de până la
70 de metri. Aparatele au detectat foarte multe incinte
paralelipipedice care comunică între ele precum camerele unei locuinţe.
Este vorba de incinte naturale modificate de mâna omului. Multe dintre
ele comunică cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste
incinte pleacă mai multe tuneluri către munţii din apropiere, unele
partial prăbuşite.
Unul merge chiar către sanctuarele din
Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost detectate câteva incinte
subterane. În urma măsuratorilor a rezultat că în zona Vârtoape şi in
imediata apropiere se afla vestigiile cele mai impresionante ale
complexului, inclusiv sanctuare, construcţi cu o vechime mult mai mare
decât cele de la Sarmisegetuza.
Conform studiului întocmit, acest oraş
subteran, împreună cu toate construcţiile de la suprafaţă, mult mai
numeroase decât cele de la Sarmisegetuza Regia, au constituit centrul
fortificaţiilor, cu alte cuvinte centrul acestui mega – oraş străvechi.
Dosarul cu planurile siturilor antice
găsite de echipa specială de cercetători a fost multiplicat în patru
exemplare, care au fost trimise la Ministerul Lucrărilorm Publice,
Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii şi UNESCO. Alexandru Mironov a
inclus cetăţile pe listele UNESCO. Urma să se iniţieze o amplă campanie
de săpături arheologice şi să se realizeze un centru turistic
excepţional.
”Programul a fost, din păcate, stopat,
iar copii ale dosarului cu hărţile siturilor au ajuns, se pare, la hoţii
de comori. Astfel reuşesc aceşti hoţi să meargă la punct ochit – punct
lovit, pe un teritoriu atât de mare. Singurul impediment în calea
acestora este acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la Grădiştea”,
ne-a spus Vasile Rudan, unul din membrii echipei de cercetători.Din
analiza ulterioară a datelor a rezultat că cea ma mare parte a acestei
aşezări, uriaşă pentru antichitate, a fost construită înainte de
perioada dacică. Mai mult, comorile căutate acum de hoţi au fost
îngropate înainte de perioada clasică a civilizaţiei dacice. Lucru
deductibil prin logica comuna: dacă romanii cuceritori au strâns tot
aurul găsit la faţa locului, cum se mai găsesc comori de ordinul zecilor
de kilograme în această zonă?
În anul 2007 a izbucnit un scandal politic în jurul a 15 brăţări dacice
din aur sustrase din situl arheologic Sarmisegetuza. După cum au spus
anchetatorii, brăţările au fost găsite în siturile de la Grădiştea de
către hoţii de comori şi scoase apoi clandestin din România. Au ajuns în
Statele Unite, unde un colecţionar american de bună credinţă a anunţat
oficialităţile că aceste artefacte se comercializează pe piaţa neagră.
Ulterior, statul român a recuperat o parte din ele şi a demarat o
anchetă. În mod uluitor, numele unor politicieni de calibru, precum
Adrian Năstase şi Dan Iosif, dar şi a altor zeci de parlamentari, au
fost asociate cu dispariţia brăţărilor. Politicienii au fost anchetaţi
de procuratură sub bănuiala că ar fi intermediat traficarea în ţară a
două tezaure sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia,
respectiv 15 brăţări dacice de aur.
sursa: efemeride.ro
duminică, 23 noiembrie 2014
Cultura Cucuteni
Desi această cultură ( repet: inconfundabilă ) a devenit imediat cunoscută, descoperindu-se decenii mai târziu artefacte apartinând ACELEIASI culturi pâna in zona Kievului, respectivii `istorici` rusi i-au dat un nume...local ( Tripolie ) prezentând-o initial ca originală.!
`Eroarea` a fost imediat observată, evident, dar indoiala - confuzia fusese deja `lansată` ...
Culmea e că SI AZI `tinicheaua` slavă e agatată `in coada` numelui superbei noastre culturi, ba chiar a mai aparut si un `prefix` Ariusd- Cucuteni- Tripolie...
sursa: Facebook Limba si scrierea dacilor
LIMBA DACILOR . LIMBA ROMANA ARHAICA - Partea 2
......... TABLITA DE LA SINAIA nr. 3 .........
. - `IP P`I`TOS +, IM SIO TECAO, SI CILI` (C)IO GIE` ROP MUSTE`O.
.-IG `IM POI NIP P(I)EO SAI ZAGI ILI` STIO : EI ER (L)ESI (R)EG PORTIO ILEO.
.IG KA` BIR`I* (I)LO ++ L(I)O ZI` ROI, IGI MI(A) NO SOG` I(N) S`CTIO GODI(L)OI ZO, T(T)IN ZAMOL ZIO.
.DUE (D)I GA`I~ TOG` SIG GIG !
.(S)O TIE SO-I EP. PITAGORA, SO IE`ME` POPI IN ZISA M(I)O ES(IO) GI MER M(I)O DA M(I)E.
.``Multimea preotilor sfinti, ( imbracati ) in togile lor si razboinicii, iesiti la `ruperea`/ distribuirea mosiilor.
. Cand multimea preotilor va veni inapoi, sa-i zici Sf. Sale `sa-si ieie` el in stapanire partea sf. lor (preotilor )
.........
.Daca Inaltii Birai* Preasfinti, `le-o zice` sa se adune, sa vina !...dar `sa nu calce` (intre) in Sanctuarul Sf. zeu (Zammol) care apartine numai `Fiilor lui Zamol` !
........
.Incercati sa gatati (terminati) toga de `poleiala` cat mai repede !
.S-o tina la sine ep(iscopul? / epitropul? ) Pitagora ** putin timp, s-o ia popii (!!) mei.
. In anuntata mea vizita, voi merge sa mi-o dea mie. ``
.
Tablita contine trei texte cu subiect diferit si va fi rediscutata ulterior, deoarece contine cateva date interesante !
.
. * BIRAI (sing: `bireo`-birau ) BIR+REO = `Stapanul cel Tare` ..
.Conform DEX, `birau` ar proveni din ....maghiarul (???) `biro` ! :)))))))))))). Dar Deceneu era `MA`ERO BIREO` - Marele BIrau iar `bireo` era unul din cele cinci grade din armata dacilor !...
sursa: https://www.facebook.com/pages/Limba-si-scrierea-dacilor
LIMBA DACILOR . LIMBA ROMANA ARHAICA - Partea 1
Teoria oficiala sustine ca lb. dacilor era o limba barbara, salbatica,azi disparuta... Dar iata ca textele `tablitelor de la Sinaia` demonstreaza contrariul !
Dintre primele ~2500 cuvinte desifrate ( sau mai bine zis: citite ! , doar 25 cuv. ( 1 % !! ) sunt disparute iar 2-3% si-au schimbat mult forma sau sensul.
Iata o lista provizorie a cuv. disparute:
. DAK - curaj, indrazneala, curajos
. DABu - tarie, intaritura, cetate, putere...
. SINET - pacat
. IL`A / ILIA - sarbatoare sacra, veselie, bucurie..
. KA - `inalt` sfant `cap` conducator..
. APU - tata, mester, sef...
. PAN / BAN - sef, comandant, conducator
. BIKU ( pl BIKAS ) -sat
. SON - primul fiu (urmasul ), secundul unui sef
. SO`ONTA - urma, in (cele din ) urma, a urma, a urmari,
. METE / MECE - ~ingrijire sacra
. REMETE - manastire ( cu post de tratament medical si `spiritual )
. LER - ocrotire sacra, a ocroti
. GERU - cel mare, tare, principal, seful...
. ZOSIMOS - ofiter `pensionar`ce instruia `oastea de stransura..
. KOZ - cea mai, prima intre...
. POEOTO - a legiui, decreta... 2: lege ( in versuri )
. TERIC - inapoi
. ROAGO - a cere / a cinsti
. AT ( pl ATI ) - cal de cavalerie
. MAN - om !
.... si o lista a cuv ce si-au schimbat forma sau sensul, dar pot fi usor identificate:
. OMORO - jertfa, sacrificiu
. STRIGA - insista !
. ROSMI - `razmerita`, tulburare, rascoala..
. SAS - roscat
. TAMAN - tocmai, chiar...
. (HOT)ILO - a decide, a hotara; hotarare...
. AUSIO - ureche; a auzi...
. SOGA - a calca, turti, strivi... ( a sogi aluatul )
. GIOS - jos, sud ( Tara de Gios )
. GE - a iesi, rasari (germina)
. CITO - aliat, in regula... ( citov= normal, in Banat )
. GET - localnic, vietuitor.. ( a `geţui`= a trai/ a locui, in Bucovina )
. TABOE TAPOE - tabara, a `tabara` a poposi ( Tapae !!! )
. GIŢA - `viţa` neam, rudă...
. MI`SE / MIRISE - imparateasa, Doamna, sotia principala ( ro : > mireasa )
.NORLA / NOR`A - sotie secundara, de rand.. ( ro:> nora )
. IDIE - idee, gand ( n`ai idee ! ...)
. ARDE / ARTE - foc, ca focul... Arte mi`s - Doamna `ca focul` Roscata / termen-substitut pt Diana/ zâna...
. PONTA - intreg, tot, complet, de la un mal la celalalt .. ( ro: punte.. )
sursa: Facebook Traxus Ares
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Felicitari Valentine's Day
Felicitari 8 Martie
Felicitari Halloween
Felicitari Craciun
Felicitari Anul Nou
