Sudul Basarabiei

Izolata regiune a Basarabiei ucrainene, care este cunoscută și sub numele de Bugeac, a devenit una dintre cele mai recente zone pentru care cei care urmăresc situația din Ucraina își fac griji, scrie „The Economist” într-un articol intitulat „Basarabia ucraineană - spre regiunea necunoscută”.

 

Mulți dintre locuitori se tem de o extindere a războiului din estul Ucrainei. Geografia acordă locului o importanță strategică, mai ales dacă rușii ar fi tentați vreodată să încerce să creeze un coridor terestru între Crimeea-Odessa și granița cu România, scrie The Economist în articolul ce va apărea în ediția print din 3 ianuarie.

Transnistria, regiune controlată de ruși, se află la nord. Nu sunt drumuri, poduri sau feriboturi peste Dunăre către România și numai două drmuri leagă regiunea basarabeană de restul Ucrainei. Dacă podurile peste Nistru ar fi aruncate în aer, s-ar trezi total izolată, notează The Economist.

Mai puțin de jumătate dintre cei 570.000 de locuitori ai regiunii sunt ucraineni. Restul sunt bulgari, ruși, moldoveni, găgăuzi sau albanezi. Mulți au o părere bună despre Rusia, care le-a dat strămoșilor lor, în urmă cu 200 de ani, pământ și libertate. Aproape toată lumea vorbește rusește și mulți se plâng că Ucraina a făcut prea puțin pentru ei. Puțini au încredere în guvernul de la Kiev și speră că „Putin le va rezolva problemele”. Cu toate acestea, în mod paradoxal, deși mulți simpatizează cu Rusia, sunt în favoarea menținerii unității Ucrainei. Potrivit unui ziarist local, citat de The Economist, dată fiind eterogenitatea etnică a regiunii, orice declarare a independenței ar duce la fărâmițarea ei.

În toamnă, au fost zvonuri că se pregătește proclamarea unei Republici Populare Basarabene, proruse, după modelul republicilor separatiste din regiunea Donbas. Posibilii lideri ar fi fost ofițeri din armata sovietică din Bolgrad, majoritatea etnici bulgari. Totuși, războiul din Est a temperat entuziasmul pentru separatism. Incendiul tragic din mai, de la Odessa, când au murit zeci de activiști proruși, a calmat, de asemenea, pornirile de revoltă împotriva Kievului. Liderii proruși s-au refugiat, iar politicienii oportuniști au început să sprijine unitatea Ucrainei.

Întrebarea este ce vrea Rusia, scrie The Economist. În numai 200 de ani, în Basarabia s-a schimbat de nouă ori stăpânirea. Localnicii spun că văd drone, unele probabil din Transnistria, altele poate manevrate de la bordul navelor rusești ale Flotei Mării Negre, cu baza la Sevastopol. Dar chiar și așa, drapelul ucrainean probabil va mai rămâne să fluture în Basarabia pentru ceva timp, conchide The Economist.

The Economist