Zamolxe's Blog

duminică, 15 martie 2015

Cel mai mare jaf de pe Terra!

6.300 de miliarde de euro valoarea reală a zăcămintelor de la Roșia Montană! Cel mai mare jaf de pe Terra!

6300 de miliarde de $ e o sumă minimă constatată prin calcul matematic simplu. Dacă am împărți suma la numărul de români aflați pe TERRA ( aprox 30 de milioane) , fiecârui român în parte i-ar reveni 2 milioane de dolari!!!

Cel mai important e că s-a aflat care-i miza. Acum știm pentru ce luptăm!!!

Lăsând la o parte ceea ce vor politicienii corupți în frunte cu Ponta, e cazul să decidem noi ce avem de gând? Senatorul Haralambie Vochiţoiu, vicepreşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, de profesie inginer minier recunoaşte că este vorba despre “48 de metale grele”, fără a preciza care sunt acestea!!!

Deci ce facem cu Roşia Montană?

1. O dăm la “fier vechi”, aşa cum am făcut cu toate combinatele, sistemele de irigaţii, resursele naturale (petrol, păduri s.a.) şi vom încasa câteva miliarde de euro?

2. O preţuim pentru că o avem şi o valorificăm cu puterile noastre, în interesul nostru? Cred că este motivant să te gândeşti la 6300 de miliarde de dolari.

3. O punem în valoare şi facem PLUS VALOARE, sau VALOARE ADĂUGATĂ, nu doar taxe pe valoare adăugată? Asta înseamnă că din lemn facem mobilă, din tablă facem maşini, din aur facem bijuterii. Şi nu doar aurul contează. Mai sunt câteva elemente chimice a căror valoare despre care vorbim să fie mult mai mare de 6,3 trilioane de dolari.

De ce 6,3 trilioane de dolari?( 6300 de miliarde de $!!!!)

Pentru că în multe declaraţii ale unor persoane implicate în diverse perioade de timp în prospecţiuni geologice asupra zăcămintelor de la Roşia Montană se menţionează şi cantităţile de elemente continute de minereu. Acestea sunt susţinute de inginerul geolog şef Aurel Sântimbrean, de deputatul Mugurel Surupăceanu, de Călin Gabriel Tămaş, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, precum şi de multe ONG-uri. Pe lângă aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiză, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (puţuri, lacuri, ape curgătoare), adâncimea de prelevare şi alte date de identificare.

Astfel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o centralizare a acestora.

Nr. crt.	Număr atomic	Element	Simbol chimic	Pret USD / 100 grame	Pret USD / 1 gram	Cantitate per tona minereu	Valoare element per tona minereu
1	3	Litiu	Li	27	0,27	-	-
2	4	Beriliu	Be	748	7,48	-	-
3	21	Scandiu	Sc	1.400	14	-	-
4	22	Titan	Ti	661	6,61	1.000	6.610
5	23	Vanadiu	V	220	2,20	2.500	5.500
6	24	Crom	Cr	32	0,32	50	16
7	27	Cobalt	Co	21	0,21	30	6,30
8	28	Nichel	Ni	7,7	0,07	30	2,31
9	31	Galiu	Ga	220	2,20	300	660
10	32	Germaniu	Ge	360	3,60	20	72
11	33	Arsen	As	320	3,20	5.000	16.000
12	34	Seleniu	Se	61	0,61	-	-
13	37	Rubidiu	Rb	1.200	12	-	-
14	38	Strontiu	Sr	100	1	-	-
15	39	Ytriu	Y	430	4,30	-	-
16	40	Zirconiu	Zr	157	1,57	-	-
17	41	Niobiu	Nb	18	0,18	-	-
18	42	Molibden	Mo	44	0,44	10	4,40
19	44	Rutheniu	Ru	1.400	14	-	-
20	45	Rhodiu	Rh	13.000	130	-	-
21	46	Paladiu	Pd	5.833	58,33	-	-
22	47	Argint	Ag	120	1,20	10	12
23	48	Cadmiu	Cd	46	0,46	-	-
24	55	Cesiu	Cs	1.100	11	-	-
25	57	Lantan	La	800	8	-	-
26	58	Ceriu	Ce	380	3,80	-	-
27	59	Praseodim	Pr	470	4,70	-	-
28	60	Neodim	Nd	420	4,20	-	-
29	62	Samariu	Sm	360	3,60	-	-
30	63	Europiu	Eu	135.000	1.350	-	-
31	64	Gadoliniu	Gd	450	4,50	-	-
32	65	Terbiu	Tb	4.040	50,40	-	-
33	66	Disprosiu	Dy	450	4,50	-	-
34	68	Erbiu	Er	540	5,40	-	-
35	69	Tuliu	Tm	7.000	70	-	-
36	70	Yterbiu	Yb	1.400	14	-	-
37	72	Hafniu	Hf	120	1,20	-	-
38	73	Tantal	Ta	450	4,50	-	-
39	76	Osmiu	Os	7.700	77	-	-
40	77	Iridiu	Ir	4.200	42	-	-
41	78	Platina	Pt	13.000	130	-	-
42	79	Aur	Au	5.540	55,40	1,5	83,10
43	80	Mercur	Hg	48	0,48	-	-
44	81	Taliu	Tl	48	0,48	-	-
45	83	Bismut	Bi	39	0,39	20	7,80
46	90	Thoriu	Th	-	-	-	-
47	92	Uraniu	U	-	-	-	-
TOTAL				28.973,91 USD / tona minereu
TOTAL				lipsesc date despre concentraţie sau preţuri (thoriu, uraniu)
TOTAL				lipsesc date despre prezenţă şi concentraţie

Cantitatea ce vrea RMGC-ul lui Ponta să fie exploatată e de 218 milioane de tone….ori 28.973,91 $ = 6300 MILIARDE $!!!! …însă la foarte multe elemente lipsesc date despre concentrație, date despre prețuri dar și date despre prezență!
Sunt elemente de care nu ştiaţi? Şi eu am păţit chestia asta şi a trebuit să le verific în Sistemul Periodic al lui Mendeleev pe unele dintre ele. Şi pentru mai multă claritate, am întocmit un tabel cu utilizări ale acestor elemente. Senatorul Haralambie Vochiţoiu, vicepreşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, de profesie inginer minier recunoaşte că este vorba despre “48 de metale grele”, fără a preciza care sunt acestea.

Element	Utilizari
Litiu	- aliaje de lagăre (împreună cu sodiul și calciul) - dezoxidant, desulfurizant și degazant pentru cupru - prepararea tritiului ³H, intră în compoziţia agenţilor de răcire din reactoarele nucleare - baterii și acumulatori electrici - lubrifianţi pentru temperaturi înalte
Beriliu	- transparenţa la raze X îl recomandă pentru fabricarea ferestrelor şi a tuburilor pentru radiaţii X - în industria aerospaţială pentru sateliţi şi vehicule spaţiale - în reactoarele nucleare, ca moderator, agent absorbant sau reflector pentru neutroni - aliaje speciale de Cu pentru scule, proiectile
Scandiu	- aliaje de aluminiu-scandiu pentru componente din industria aerospaţiala, echipamente sportive şi de pescuit - în rafinarea petrolului (izotopul ⁴⁵Sc ca agent de urmărire) - ca îngrăşământ
Titan	- aliaje de Fe, V, Mo pentru aliaje puternice şi uşoare în industria aerospaţiala (motoare cu reacţie, proiectile, nave spaţiale) - costume de scafandru autonome pentru adâncimi mari - uz militar - procese industriale (chimie şi petro-chimie, uzine de desalinizare, hârtie) - medicină (proteze şi implanturi ortopedice şi dentare, instrumentar) - bijuterii, telefoane mobile, automobile, industria agro-alimentară - pigment TiO₂ pentru vopsea albă
Vanadiu	- aliaje de oţel şi titan pentru scule de mare viteză, motoare de avion, aeronautică - aliaje cu galiu pentru magneţi şi superconductori - catalizator pentru anumite reacţii chimice
Crom	- îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului la coroziune, duritate şi rezistenţa la rupere - galvanizare, catalizator pentru anumite reacţii chimice, coloranţi, colorarea verzuie a sticlei, detergenţi
Cobalt	- izotopul radioactiv ⁶⁰Co este utilizat la radioterapia cu raze gamma - îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului, componente pentru aeronautică şi motoare, galvanizare - pigmenţi albastru şi galben pentru colorarea ceramicii şi a sticlei - aliaje cu Samariu pentru magneţi permanenţi
Nichel	- aliaje de oţel inoxidabile - baterii NiCd şi acumulatori Ni-MH - magneţi permanenţi
Galiu	- termometre medicale (din cauza toxicităţii mercurului) - spectacole de ”magicieni” (linguri care se topesc în palmă) - semiconductori, leduri şi diode laser, panouri fotovoltaice, oglinzi
Germaniu	- semiconductori, tranzistori şi circuite integrate - spectroscopie şi detecţie infraroşie - catalizatori şi aliaje
Arsen	- semiconductori, leduri şi diode laser, fotoconductori - ignifugarea lemnului, insecticide, tăbăcărie - măreşte duritatea aliajelor, muniţia de vânătoare (plumbul pentru alice) - pirotehnie (focuri albe – indian), coloranţi (galben regal pentru vopsele de ulei)
Seleniu	- catalizator pentru multe reacţii chimice - industria sticlei, pentru decolorarea ei sau colorarea în roşu - celule solare şi fotoelectrice, toner fotografic, camere de filmat, redresarea curentului electric, copiatoare, luxmetre, explozibili - îmbunătăţeşte lucrabilitatea aliajelor de Cu şi oţel - şampoane anti-mătreaţă - medicamente pentru creştere şi disfuncţii reproducătoare
Rubidiu	- fotocelule, tehnica vacuumului - artificii (culoare roşie) - sticlărie şi ceramică - datarea rocilor cu ⁸⁷Ru
Strontiu	- pirotehnie (culoare roşu aprins) şi rachete de semnalizare - ceasuri atomice - producerea tuburilor catodice pentru televiziunea color - pasta de dinţi, terapia cancerului cu ⁹⁰Sr care este radioactiv
Ytriu	- pietre zirconia, monitoare pentru computere, lentile foto şi video, becuri economice - îmbunătăţeşte duritatea aliajelor de aluminiu şi magneziu - izotopul radioactiv ⁹⁰Y (produs în reactoarele nucleare de uraniu) se foloseşte la tratarea diferitelor tipuri de cancer - fabricarea superconductorului YBCO (la – 178 ^OC) - filtre pentru microunde, comunicaţii pentru sateliţi - fabricarea televizoarelor color (culoarea roşie) - camere de ardere pentru motoarele de rachetă
Zirconiu	- stomatologie şi implantologie, bijuterii - moderator pentru reactoarele de fisiune - catalizator în multe reacţii chimice - în aliaj cu Li se foloseşte pentru absorbţia CO₂
Niobiu	- obţinerea oţelurilor inoxidabile, criogenice şi refractare - motoare de avion şi echipamente rezistente la temperaturi înalte - obtinerea de superconductori - bijuterii
Molibden	- creşte duritatea şi elasticitatea oţelului, rezistenţa termică şi la coroziune - fabricarea avioanelor şi rachetelor, lubrifianţi pentru temperaturi ridicate - catalizator în industria petrolieră - fabricarea tranzistoarelor, lampi cu halogeni, medicină nucleară şi lămpi röntgen
Rutheniu	- este folosit pentru creşterea durităţii platinei şi paladiului - în aliajele de titan, un adaus de 0,1 % măreşte considerabil rezistenţa la coroziune - un aliaj de Ru-Mo are proprietăţi de supraconductor - este folosit la contactele electrice din întrerupătoarele de Pt şi Pd - catalizator pentru multe reacţii chimice - bijuterii, computere - izotopul radioactiv ¹⁰⁶Ru este folosit în tratamentele cu citostatice a bolilor tumorale
Rodiu	- element de aliere pentru platină - catalizator pentru anumite reacţii chimice - strat de acoperire prin galvanizare sau vaporizare pentru instrumente optice şi bijuterii - contacte electrice
Paladiu	- catalizatori pentru automobile şi pentru industria petrolieră - instrumente chirurgicale, contacte electrice, bijuterii, ceasuri - purificarea hidrogenului (absoarbe de până la 900 de ori volumul propriu de hidrogen)
Argint	- este folosit în electrotehnică şi electronică - numismatică, bijuterii, industria fotografică, oglinzi - stomatologie, instrumente medicale, proteze, utilizare germicidă
Cadmiu	- baterii NiCd - aliaje pentru lagăre - electroplacare - pigmenţi, televizoare alb-negru şi color - celule fotovoltaice (împreună cu Te)
Cesiu	- izotopul radioactiv ¹³³Ce este folosit ca oscilator cuantic pentru ceasuri atomice, fiind etalon pentru Sistemul Internaţional de Unităţi la baza definirii etalonului pentru secundă - substanţă de umplutură pentru lichidele de forat folosite pentru a atenua găurirea din timpul forării - izotopul radioactiv ¹³³Ce este folosit în medicină, măsurători şi hidrologie - generatoare termoionice cu vapori de cesiu care convertesc energia termică în energie electrică - aparate pentru recunoaşterea optică a caracterelor, fotomultiplicatori, camere video, materiale fotosensibile, detectoare de radiaţii gama şi raze X, magnetometre, lasere de mare energie, lămpi fluorescente, redresoare cu vapori - utilizări în biologia moleculară, catalizatori în chimie - izotopul radioactiv ¹³³Ce poate fi folosit în dispozitive de dispersie radiologică (”bombe murdare”) – atenţionare de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică
Lantan	- este folosit pentru acumulatorii NiMH utilizaţi la automobilele hibride ( o baterie pentru Toyota Prius necesită aproximativ 10 kg de La) - catalizator în cracarea petrolului - ochelari pentru infraroşu, lentile pentru telescoape
Ceriu	- aliaje de aluminiu, amnare, pietre de brichete - catalizatori pentru automobile - medicamente pentru tratarea şi prevenirea infecţiilor celor arşi şi imunosupresive
Praseodim	- este folosit la fabricarea magneţilor permanenţi de mare intensitate pentru motoare şi generatoare electrice folosite la maşinile hibride şi turbine eoliene - este folosit pentru acumulatorii NiMH folosiţi la automobilele hibride - aliaje pentru motoare de avion - ochelari pentru sudori şi suflătorii de sticlă - aliaje pentru amnare şi pietre de brichetă - pigmenţi pentru sticlă şi emailuri - stroboscoape
Neodim	- magneţi permanenţi pentru computere, telefoane mobile, echipamente medicale, jucării, motoare, turbine eoliene, sisteme audio - lasere pentru tratarea cancerului şi epilare, pentru tăierea şi sudarea oţelurilor - ochelari de protecţie pentru suflătorii de sticlă - pigmenţi pentru sticlă şi emailuri - aliaje pentru amnare şi pietre de brichetă
Samariu	- magneţi permanenţi pentru microelectronică, generatoare eoliene, radare - catalizator pentru unele reacţii chimice - lasere cu raze X - datare radioactivă - izotopul ¹⁴⁹Sm este adăugat în barele de siguranţă din reactoarele nucleare - izotopul radioactiv ¹⁵³Sm este folosit în tratarea mai multor tipuri de cancer - superconductori
Europiu	- tuburi fluorescente, monitoare - absorbant în reactoarele nucleare - elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote
Gadoliniu	- îmbunătăţeşte rezistenţa la temperaturi înalte şi la oxidare a oţelurilor - aplicaţii în domeniul microundelor, monitoarelor - substanţe de contrast pentru imagistica de rezonanţă magnetică
Terbiu	- monitoare TV şi display-uri pentru smartphone - substanţe de contrast pentru lumina ultravioletă - elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobacnote - filme pentru înregistrări magneto-optice - magneţi pentru motoare electrice folosite la maşinile hibride şi generatoare eoliene - microfoane, fibră optică
Disprosiu	- materiale absorbante pentru reactoare nucleare - senzori, microfoane, traductori - fabricarea CD-urilor şi a hard-disk-urilor - lămpi de mare putere pentru cinematografie - laseri
Erbiu	- bare de control în reactoare nucleare - pigmenţi pentru sticlărie - filtre fotografice absorbante pentru lumina infraroşie - lasere medicale
Tuliu	- surse portabile de raze X - lasere, aliaje speciale cu alte metale rare - elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote
Yterbiu	- surse portabile de raze X - îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului inoxidabil - laseri - catalizatori în industria chimică - detectori seismici
Hafniu	- bare de control pentru reactoare nucleare folosite la submarine - lămpi stroboscopice, catozi pentru echipamente electronice - aliaje speciale pentru aplicaţii aerospaţiale, motoare de rachetă - procesoare pentru computere
Tantal	- filamente pentru tuburi vidate - condensatoare şi rezistenţe de mare putere - instrumente şi implanturi chirurgicale şi dentare - oţeluri refractare
Osmiu	- aliaje foarte dure împreună cu alte metale platinice - implanturi cardiace, scanări de amprente, vârfuri de peniţe
Iridiu	- fabricarea creuzetelor - aliajele IrPt sunt folosite la confecţionarea termoelementelor - aliajele IrOs sunt folosite la fabricarea vârfurilor de peniţe - contacte electrice de mare putere - izotopii radioactivi sunt folosiţi în radioterapia cancerului
Platina	- confecţionarea bijuteriilor - echipamente de laborator, medicină dentară - contacte electrice, magneţi permanenţi - catalizatoare pentru autovehicule şi alte procese din chimie
Aur	- bijuterii, numismatică, broderii, coroane dentare - preparate culinare extravagante - scuturi pentru sateliţi, acoperiri pentru vizierele costumelor spaţiale - microelectronică, tehnică fotografică - izotopul radioactiv ¹⁹⁸Au este folosit în tratarea anumitor forme de cancer
Mercur	- termometre, barometre, manometre, tensiometre, filtre acusto-optice - cercetări ştiinţifice, stomatologie, electrochimie, amalgame, cosmetică, fungicide - explozibili brizanţi - pigmenţi, semiconductori - extragerea aurului, argintului şi a platinei - lămpi redresoare de curent alternativ, lămpi pentru raze ultraviolete
Taliu	- raticide şi insecticide - semiconductori, sticlă optică pentru infraroşii, celule fotovoltaice - detectoare de radiaţie gamma
Bismut	- medicină, cosmetică - detectoare şi sisteme de stingere a incendiilor - muniţie
Thoriu	- combustibil pentru reactoare nucleare - ThO₂ este folosit pentru materiale ceramice rezistente la temperaturi înalte - lentile şi echipamente ştiinţifice
Uraniu	- uraniul sărăcit se foloseşte la blindaje şi proiectile de uraniu sărăcit, ecrane pentru radiaţii, containere de transport pentru materiale radioactive - combustibil pentru reactoare nucleare - bombe nucleare de diferite tipuri

În 1985 se punea problema exploatării a 30 de milioane de tone din zăcământul de la Roşia Montană. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatată a crescut la 218 milioane de tone. Cel puţin aşa reiese din planul exploatării prezentat în tabelul de mai jos.

Planul exploatării miniere pe cariere (milioane tone)
Anul	Cariera Cetate		Cariera Cîrnic		Cariera Orlea		Cariera Jig		Total
Anul	Minereu	Steril	Minereu	Steril	Minereu	Steril	Minereu	Steril	Minereu	Steril
0	1,3	7,0	0,3	0,1	-	-	-	-	1,6	7,1
1	4,2	6,1	15,0	7,2	-	-	-	-	19,2	14,5
2	3,2	6,2	17,2	8,5	-	-	-	-	20,4	14,6
3	5,0	6,4	13,5	10,1	-	-	-	-	18,5	16,5
4	11,0	9,9	4,9	9,2	-	-	-	-	15,9	19,1
5	0,5	0,2	15,3	19,0	-	-	-	-	15,8	19,2
6	-	-	14,5	20,5	-	-	-	-	14,5	20,5
7	-	-	13,1	21,9	-	-	-	-	13,1	21,9
8	1,0	6,0	5,3	7,1	4,1	2,2	3,2	6,3	13,5	21,5
9	1,5	6,3	11,1	16,2	-	-	-	-	12,5	22,5
10	2,7	15,2	3,5	2,1	3,4	0,3	4,3	3,6	13,9	21,1
11	11,9	15,3	-	-	0,2	5,9	0,8	0,8	12,9	22,1
12	2,3	2,9	-	-	13,1	14,1	-	-	15,4	17,0
13	4,1	3,3	-	-	11,4	4,3	-	-	15,6	7,6
14	15,1	16,2	-	-	-	-	-	-	15,1	16,2
Total	63,9	102,0	113,6	121,9	32,2	26,8	8,3	10,7	218,0	261,5
Notă: Valorile totale sunt rotunjite.

Sunt prezentate şi date estimative privind cantităţile de aur şi argint. Aici nu sunt incluse situaţiile în care se vor găsi filoane de aur şi argint, care ar putea creşte de câteva ori (de 7-8 ori !!!) cantităţile de aur şi argint obţinute.

Rezerve exploatabile
Zăcământ	Minereu (milioane tone)	Conţinuturi de metal		Metal recuperabil		Raport steril:util
Zăcământ	Minereu (milioane tone)	Au g/t	Ag g/t	Au t	Ag t	Raport steril:util
Cetate	63,9	1,49	5,66	95,1	361,7	1,60
Cîrnic	113,6	1,62	9,74	184,0	1106,5	1,07
Orlea	32,2	1,18	2,23	38,0	71,8	0,83
Jig	8,3	1,62	10,65	13,4	88,4	1,29
Total	218,0	1,52	7,47	330,5	1628,4	1,20

     Şi acum să facem o scurtă recapitulare a tabelelor pe care vi le-am prezentat. În tabelul 1, valoarea elementelor extrase dintr-o tonă de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului şi a argintului însumată ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6 % (adică aproape 6 dolari la fiecare tonă prelucrată). Bineînţeles, vor fi unii care vor spune că nu am menţionat nimic despre costurile de extracţie, de prelucrare, carburanţi, energie electrică, costul cianurilor şi al explozibililor, salarii şi tot felul de impozite etc. Cu toate acestea, raportul între valoarea elementelor şi valoarea încasată de stat este de aproape 4.829 : 1. Adică din acei 6 dolari, statul roman va plăti costurile necesare mentenantei exploatării dupa închiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitalizării oamenilor afectaţi de cianurile folosite şi metalele grele rezultate etc.
Proiectul Roşia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari!!! Şi asta nu este tot. Nu am calculat valoarea elementelor la care lipsesc date de prezență și concentrație (Tabelul 1) . Este foarte posibil să se poată extrage multe tone din fiecare element care nu a participat la precedentul calcul. Şi poate s-ar dubla sau tripla această valoare. Dar astea sunt doar speculaţii. În schimb, 6300 de miliarde de $ e o sumă minimă constatată prin calcul matematic simplu.
ing. Doru Apostol
     Acesta e materialul la care lucrez de aproape 2 luni. Astept parerea dvs despre acesta. Tot ce scrie acolo e verificabil 100%, in carti, media si internet. Sper sa va placa. Am facut aceasta adaugare la sugestia unui cititor, caruia ii multumesc.
    Nota Redacției: Materialele puse la dispoziție de către dl.ing. Doru Apostol reprezintă un întreg, un studiu de o importanță vitală pentru toți românii oriunde s-ar afla ei pe glob. Munca acestui român merită nu doar stima și recunoștința noastră dar și popularizarea lor urgentă. Trimite mai departe acest studiu tuturor celor pe care-i cunoști! Dă like, distribuie pe facebook, trimite e-mail cu toate cele 3 episoade. Guvernul antiromânesc și antinațional nu doarme, jandarmii sunt în alertă, trupe de represiune stau la pândă și niciodată până când nu ne vom elibera…așa ceva nu va fi public pe canalele lor mass-media!

sursa: inforor
meritocratia.ro

duminică, 1 martie 2015

Sanctuarul de la Sacele

Articole preluat de pe: monitorulexpres.ro
• Vestigii dacice la poarta Transilvaniei
• Un sanctuar care îl lasă în umbră pe cel de la Sarmizegetusa

     La Săcele se întîmplă minuni. Pentru că ceea ce a descoperit aici un arheolog amator, medicul Vlad Totoianu, numai minune poate fi numită. Sus, în culmea Bunlocului, ferite de ochi indiscreţi, bine ascunse sub nuielişuri şi muşchi, fiinţează, uitată de secole - sau chiar de milenii - o uriaşă lucrare de fortificaţii. Şi, după cum se arată lucrurile, un sanctuar dacic. Mai mare chiar decît cel de la Sarmizegetusa.

Pe mîna unui arheolog amator      „La începutul lunii aprilie 2005, ca urmare a unei solicitării adresate de un arheolog amator - medicul Vlad Totoianu - am efectuat o deplasare în zona dealului Bunloc cu scopul de a identifica şi vedea posibile vestigii arheologice, conservate în acea zonă. Întrucît din cele existente la faţa locului se deduce cu claritate poziţionarea în trecut a unor fortificaţii ce înglobau aşezări civile, ţinînd cont şi de supoziţiile formulate de medicul Totoianu, am solicitat, atît în nume propriu cît şi în numele comisiei pentru cultură din cadrul Consiliului Local al municipiului Săcele, prezenţa şi consultanţa unor specialişti atestaţi de Ministerul Culturii şi Cultelor“, îmi spune consilierul municipal George Tănase, preşedinte al comisiei de cultură din cadrul Consiliului Local Săcele. Este unul dintre cei care a văzut, între primii, cu propriii săi ochi, aceste vestigii. „Nu mă pricep la arheologie, dar nu poţi să nu fii impresionat de ceea ce vezi acolo. Nu poate fi vorba de ceva natural, de o aglomeraţie naturală de pietre, zidurile de apărare, valul, terasele, unghiurile facăute de lucrări sînt clare. Numai că trebuie făcute săpături de sondare de către specialişti pentru a ne spune cu exactitate despre ce este vorba“, adaugă George Tănase.

Ziduri mute de milenii      În data de 13 aprilie 2005 au răspuns acestei solicitări arheologul Anghel Istrate şi doamna arheolog Daniela Marcu - doctor în arheologie şi specialist acreditat de MCC, arheologi care s-au deplasat pe dealul Bunloc, în zona vestigiilor. De această dată fără să mai încapă dubiu, s-a constatat că ruinele şi configuraţia acestora sugerează un sistem complex de fortificaţii care, în teorie, nu pot să aparţină decît dacilor. Concret, este vorba despre ziduri seci, construite din bolovani de diferite dimensiuni, fără mortar, iar în partea superioară a dealului se delimitează în mod evident un platou circular înconjurat cu zid de piatră, platou ce pare a fi fost un loc de cult, probabil un sanctuar dacic. Sînt ziduri tăcute de mai bine de douăzeci de secole. Dar existenţa acestor lucrări de fortificaţii nu mai poate fi negată. În mod ciudat, ele seamănă cu cele descoperite în zona Bratocea, tot pe teritoriul Săcelelor. Şi par a face parte dintr-un sistem de fortificaţii care se întindeau de la pasul Predeal - Timiş pînă la pasul Bratocea.

Rebelii lui Burebista sau mărturii din negrul istoriei?      Trei sînt tezele fundamentale care se desprind la ora actuală, înainte de a avea loc săpăturile de control. Ar putea fi vorba un sistem de fortificaţii care, în teorie, nu poate aparţine decît dacilor. Conform unor opinii - premature încă, atîta timp cît nu s-au efectuat încă săpăturile de control pentru o deplină edificare a specialiştilor - sistemul de fortificaţii care începe la trecătoarea Predeal - Timiş şi continuă pînă la pasul Bratocea ar fi putut fi edificat de două triburi dacice scăpate de sub influenţa lui Burebista. Şi pe care primul unificator al geţilor a tot încercat să le supună, dar fără succes. Pe de altă parte, ar putea fi vorba chiar de un sistem de fortificaţii din epoca predacică, dat fiind sistemul de zidărie din piatră, dar fără mortar, fără nici un fel de liant, oarecum similar cu stilul de zidărie miceniană. Aici apare şi o diferenţă faţă de sistemele de fortificaţii din zona Sarmizegetusa, din Munţii Orăştiei (Costeşti - Blidaru), unde piatra din zidurile defensive este prinsă într-un soi de mortar. Şi, în fine, o a treia ipoteză ar susţine că sistemul de fortificaţii de la Bunloc - Săcele ar putea fi datat din perioada premedievală. Adică exact din acel negru al istoriei din care nu s-a păstrat absolut nimic. Şi care a dat naştere inclusiv unor terorii aberante, cum că populaţia ar fi plecat o dată cu armata romană, în timpul retragerii aureliane. Din perioada anterioară formării primelor cnezate - Vlad, Gelu, Menumorut... Şi aceasta tocmai la porţile Transilvaniei.

O şansă pentru turismul săcelean      Oricum ar fi, nu poate fi pusă la îndoială existenţa acestor vestigii istorice. A unei comori arheologice deosebite. Care, pentru municipiul Săcele înseamnă foarte mult. Nu numai „luminile reflectoarelor“ puse pe această comunitate, ci şi bani. Pentru că, o dată intrat în circuit, acest obiectiv înseamnă turism, turişti. Adică venituri. Şi pentru populaţie, şi pentru comunitate. „Vestigiile arheologice se află la o distanţă extrem de mică de capătul telefericului de la Bunloc. Nu cere eforturi deosebite pentru turistul din ce în ce mai comod din zilele noastre pentru a ajunge acolo. Şi decopertarea fortificaţiilor şi a sanctuarului nu împiedică nici desfăşurarea sporturilor de iarnă şi nici a sporturilor extreme - parapanta - care se practică aici. Dar va avea efecte benefice asupra comunităţii. Aceasta, în cazul în care arheologii vor confirma ceea ce la ora actuală se află în stadiul de supoziţii - va atrage după sine noi şi noi pensiuni, dezvoltarea servicilor în turism în localitate, mai multe venituri pentru săceleni, mai multe locuri de muncă. Şi implicit mai multe taxe la bugetul local, adică un impuls de dezvoltare“, mai spune consilierul municipal George Tănase.

Bani pentru viitor, investiţi în trecut      „Avînd în vedere că atribuirea acestui complex de fortificaţii nu poate fi făcută decît în urma unor sondaje arheologice ale unor specialişti acreditaţi, propun Consiliului Local aprobarea unei hotărîri prin care să se aloce de la bugetul local suma necesară pentru a plăti aceste sondaje, în baza unui contract ce se va întocmi cu specialişti în domeniu. În momentul de faţă zona dealului Bunloc nu este inclusă în Repertoriul Arheologic al României. Trebuie menţionat că dacă în urma sondajelor a căror finanţare este solicitată prin prezenta se pot confirma prin probe supoziţiile celor doi arheologi, impactul turistic al zonei poate fi uriaş“, se arată în referatul prezentat Consiliului Local al municipiului Săcele. Referat prin care se solicita finanţarea lucrărilor de sondare a acestui sit istoric. Iar Consiliul Local a aprobat alocarea sumei de 30 de milioane de lei pentru efectuarea acestor sondaje. Bineînţeles, în cazul în care vor sosi şi confirmările, sumele ce se vor aloca, atît de la comunitate, cît şi de la ministerul de resort vor creşte pe măsură pentru înfiinţarea unui şantier arheologic pe măsură.

Neastîmpărul unui arheolog amator      „Este a patra descoperire pe care o fac împreună cu colegul şi prietenul meu Lucian Comşa, toate în zona Săcele - Braşov. Misiunea noastră se încheie aici, urmează acum să se pronunţe specialiştii în domeniu. Felul în care autorităţile săcelene tratează această problemă nouă ne spune foarte mult nu numai despre respectul faţă de rădăcinile acestei comunităţi, ci şi despre modul extrem de matur în care liderii săcelenilor văd dezvoltarea turismului în zonă şi beneficiile acestui lucru“, avea să declare medicul şi arheologul Vlad Totoianu. Deocamdată, doi arheologi, dr. Daniela Marcu şi Anghel Istrate confirmă existenţa vestigiilor. A ruinelor şi a zidurilor care, prin unghiurile precise şi dimeniuni sugerează ample lucrări de fortificaţie. Dar, asupra detaliilor vom reveni pe măsură ce se vor efectua săpăturile de sondaj.

monitorulexpres.ro