Sanctuarul de la Sacele

Articole preluat  de  pe:  monitorulexpres.ro
• Vestigii dacice la poarta Transilvaniei
• Un sanctuar care îl lasă în umbră pe cel de la Sarmizegetusa

     La Săcele se întîmplă minuni. Pentru că ceea ce a descoperit aici un arheolog amator, medicul Vlad Totoianu, numai minune poate fi numită. Sus, în culmea Bunlocului, ferite de ochi indiscreţi, bine ascunse sub nuielişuri şi muşchi, fiinţează, uitată de secole - sau chiar de milenii - o uriaşă lucrare de fortificaţii. Şi, după cum se arată lucrurile, un sanctuar dacic. Mai mare chiar decît cel de la Sarmizegetusa.
 
Pe mîna unui arheolog amator      „La începutul lunii aprilie 2005, ca urmare a unei solicitării adresate de un arheolog amator - medicul Vlad Totoianu - am efectuat o deplasare în zona dealului Bunloc cu scopul de a identifica şi vedea posibile vestigii arheologice, conservate în acea zonă. Întrucît din cele existente la faţa locului se deduce cu claritate poziţionarea în trecut a unor fortificaţii ce înglobau aşezări civile, ţinînd cont şi de supoziţiile formulate de medicul Totoianu, am solicitat, atît în nume propriu cît şi în numele comisiei pentru cultură din cadrul Consiliului Local al municipiului Săcele, prezenţa şi consultanţa unor specialişti atestaţi de Ministerul Culturii şi Cultelor“, îmi spune consilierul municipal George Tănase, preşedinte al comisiei de cultură din cadrul Consiliului Local Săcele. Este unul dintre cei care a văzut, între primii, cu propriii săi ochi, aceste vestigii. „Nu mă pricep la arheologie, dar nu poţi să nu fii impresionat de ceea ce vezi acolo. Nu poate fi vorba de ceva natural, de o aglomeraţie naturală de pietre, zidurile de apărare, valul, terasele, unghiurile facăute de lucrări sînt clare. Numai că trebuie făcute săpături de sondare de către specialişti pentru a ne spune cu exactitate despre ce este vorba“, adaugă George Tănase.
 
Ziduri mute de milenii      În data de 13 aprilie 2005 au răspuns acestei solicitări arheologul Anghel Istrate şi doamna arheolog Daniela Marcu - doctor în arheologie şi specialist acreditat de MCC, arheologi care s-au deplasat pe dealul Bunloc, în zona vestigiilor. De această dată fără să mai încapă dubiu, s-a constatat că ruinele şi configuraţia acestora sugerează un sistem complex de fortificaţii care, în teorie, nu pot să aparţină decît dacilor. Concret, este vorba despre ziduri seci, construite din bolovani de diferite dimensiuni, fără mortar, iar în partea superioară a dealului se delimitează în mod evident un platou circular înconjurat cu zid de piatră, platou ce pare a fi fost un loc de cult, probabil un sanctuar dacic. Sînt ziduri tăcute de mai bine de douăzeci de secole. Dar existenţa acestor lucrări de fortificaţii nu mai poate fi negată. În mod ciudat, ele seamănă cu cele descoperite în zona Bratocea, tot pe teritoriul Săcelelor. Şi par a face parte dintr-un sistem de fortificaţii care se întindeau de la pasul Predeal - Timiş pînă la pasul Bratocea.
 
Rebelii lui Burebista sau mărturii din negrul istoriei?      Trei sînt tezele fundamentale care se desprind la ora actuală, înainte de a avea loc săpăturile de control. Ar putea fi vorba un sistem de fortificaţii care, în teorie, nu poate aparţine decît dacilor. Conform unor opinii - premature încă, atîta timp cît nu s-au efectuat încă săpăturile de control pentru o deplină edificare a specialiştilor - sistemul de fortificaţii care începe la trecătoarea Predeal - Timiş şi continuă pînă la pasul Bratocea ar fi putut fi edificat de două triburi dacice scăpate de sub influenţa lui Burebista. Şi pe care primul unificator al geţilor a tot încercat să le supună, dar fără succes. Pe de altă parte, ar putea fi vorba chiar de un sistem de fortificaţii din epoca predacică, dat fiind sistemul de zidărie din piatră, dar fără mortar, fără nici un fel de liant, oarecum similar cu stilul de zidărie miceniană. Aici apare şi o diferenţă faţă de sistemele de fortificaţii din zona Sarmizegetusa, din Munţii Orăştiei (Costeşti - Blidaru), unde piatra din zidurile defensive este prinsă într-un soi de mortar. Şi, în fine, o a treia ipoteză ar susţine că sistemul de fortificaţii de la Bunloc - Săcele ar putea fi datat din perioada premedievală. Adică exact din acel negru al istoriei din care nu s-a păstrat absolut nimic. Şi care a dat naştere inclusiv unor terorii aberante, cum că populaţia ar fi plecat o dată cu armata romană, în timpul retragerii aureliane. Din perioada anterioară formării primelor cnezate - Vlad, Gelu, Menumorut... Şi aceasta tocmai la porţile Transilvaniei.
 
O şansă pentru turismul săcelean      Oricum ar fi, nu poate fi pusă la îndoială existenţa acestor vestigii istorice. A unei comori arheologice deosebite. Care, pentru municipiul Săcele înseamnă foarte mult. Nu numai „luminile reflectoarelor“ puse pe această comunitate, ci şi bani. Pentru că, o dată intrat în circuit, acest obiectiv înseamnă turism, turişti. Adică venituri. Şi pentru populaţie, şi pentru comunitate. „Vestigiile arheologice se află la o distanţă extrem de mică de capătul telefericului de la Bunloc. Nu cere eforturi deosebite pentru turistul din ce în ce mai comod din zilele noastre pentru a ajunge acolo. Şi decopertarea fortificaţiilor şi a sanctuarului nu împiedică nici desfăşurarea sporturilor de iarnă şi nici a sporturilor extreme - parapanta - care se practică aici. Dar va avea efecte benefice asupra comunităţii. Aceasta, în cazul în care arheologii vor confirma ceea ce la ora actuală se află în stadiul de supoziţii - va atrage după sine noi şi noi pensiuni, dezvoltarea servicilor în turism în localitate, mai multe venituri pentru săceleni, mai multe locuri de muncă. Şi implicit mai multe taxe la bugetul local, adică un impuls de dezvoltare“, mai spune consilierul municipal George Tănase.
 
Bani pentru viitor, investiţi în trecut      „Avînd în vedere că atribuirea acestui complex de fortificaţii nu poate fi făcută decît în urma unor sondaje arheologice ale unor specialişti acreditaţi, propun Consiliului Local aprobarea unei hotărîri prin care să se aloce de la bugetul local suma necesară pentru a plăti aceste sondaje, în baza unui contract ce se va întocmi cu specialişti în domeniu. În momentul de faţă zona dealului Bunloc nu este inclusă în Repertoriul Arheologic al României. Trebuie menţionat că dacă în urma sondajelor a căror finanţare este solicitată prin prezenta se pot confirma prin probe supoziţiile celor doi arheologi, impactul turistic al zonei poate fi uriaş“, se arată în referatul prezentat Consiliului Local al municipiului Săcele. Referat prin care se solicita finanţarea lucrărilor de sondare a acestui sit istoric. Iar Consiliul Local a aprobat alocarea sumei de 30 de milioane de lei pentru efectuarea acestor sondaje. Bineînţeles, în cazul în care vor sosi şi confirmările, sumele ce se vor aloca, atît de la comunitate, cît şi de la ministerul de resort vor creşte pe măsură pentru înfiinţarea unui şantier arheologic pe măsură.
 
Neastîmpărul unui arheolog amator      „Este a patra descoperire pe care o fac împreună cu colegul şi prietenul meu Lucian Comşa, toate în zona Săcele - Braşov. Misiunea noastră se încheie aici, urmează acum să se pronunţe specialiştii în domeniu. Felul în care autorităţile săcelene tratează această problemă nouă ne spune foarte mult nu numai despre respectul faţă de rădăcinile acestei comunităţi, ci şi despre modul extrem de matur în care liderii săcelenilor văd dezvoltarea turismului în zonă şi beneficiile acestui lucru“, avea să declare medicul şi arheologul Vlad Totoianu. Deocamdată, doi arheologi, dr. Daniela Marcu şi Anghel Istrate confirmă existenţa vestigiilor. A ruinelor şi a zidurilor care, prin unghiurile precise şi dimeniuni sugerează ample lucrări de fortificaţie. Dar, asupra detaliilor vom reveni pe măsură ce se vor efectua săpăturile de sondaj.

monitorulexpres.ro